STUDIU: O singură radiografie crește de trei ori riscul apariției tumorilor cerebrale

STUDIU: O singură radiografie crește de trei ori riscul apariției tumorilor cerebrale
STUDIU: O singură radiografie crește de trei ori riscul apariției tumorilor cerebrale

Razele X sunt radiaţii electromagnetice care permit vizualizarea clară a organelor pentru diagnosticarea unor afecţiuni. Beneficiile medicale sunt incontestabile, însă, în cantitate mare, aceste raze pot altera ADN-ul, pot provoca afecţiuni ale pielii şi părului şi chiar cancer.

O problemă mare este excesul de radiografii, pentru că pacienții nu au un buletin care să țină evidența anuală a fiecărei analize de acest gen. Cea mai mică doză de radiații este emisă în timpul radiografiilor dentare, însă studiile au demonstrat că nici acestea nu sunt inofensive. Un examen radiologic pe an este de ajuns ca să crească de trei ori riscul de apariția a  tumorilor cerebrale, arată un studiu publicat în revista „Cancer”. Între două radiografii toracice, cele mai comune investigații iradiante, ar trebui să treacă cel puțin șase luni, însă de multe ori, radiografia este repetată în decursul aceluiași episod de boală sau urmată de altele, mai periculoase. „Angiografia este cea mai iradiantă analiză, urmată de tomografia computerizată. Aceasta din urmă se face în cazul traumatismelor craniene, în cazul bolnavilor de cancer etc.”, spune profesorul Gheorghe Iana, șeful secției de Radiologie și Imagistică, de la Spitalul Universitar din București.

Unitatea de măsură pentru dozele de radiaţii care ajung în organism este miliesvertul (mSv). Doza de radiaţii nu trebuie să depăşească 20 de mSv pe an. În general, o radiografie pulmonară efectuată cu un aparat bun nu depăşeşte 0,6 mSv, echivalentul a 15 zile de iradiere naturală (din apă, aer, mâncare, sol sau organisme vii), o radiografie abdominală echivalează cu şase luni de iradiere naturală (5 mSv), o tomografie computerizată, cu 1-2 ani de iradiere naturală (poate ajunge la 15 mSv), iar o radioscopie este echivalentul a 50-150 de radiografii (poate ajunge la 30 mSV). Medicul radiolog trebuie să monitorizeze atent doza de radiaţii. „Toate aparatele au, conform legii, dispozitive de măsurare a dozei de radiaţii. Medicul trebuie să întocmească un buletin de radiaţii pentru fiecare şi atunci când pacientul se prezintă pentru o nouă radiografie, să-i poată spune dacă a acumulat sau nu o cantitate prea mare de radiaţii. Dacă da, atunci îl putem îndrepta spre investigaţii cu zero radiaţii, ecografie sau rezonanţă magnetică”, ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Iana.

Grafic

Cât ne radiază investigațiile 

Radiografie dentară    0,02 mSV

Radiografie pulmonară    0,6 mSv

Mamografie     1-2 mSV

CT toracic     4-8 mSv

CT complet     10-12 mSv

PET/CT complet     30 mSv

Efectele exceselor: de la mutaţii genetice la cancere

Doctorii ne atrag atenţia că, deşi nu trebuie să dezvoltăm o examene radiologice mai complexe într-un an. „Femeile mai tinere de 40 de ani au interzis la mamografii, pentru că doza de radiaţii emisă nu e de neglijat şi le poate afecta fertilitatea”, adaugă medicul radiolog Mihaela Verga.

Organismul suportă dozele mici de raze X, însă cantităţile mari produc grave deficienţe celulare. „Ţinta principală a razelor X e ADN-ul. Astfel, pot apărea mutaţii genetice sau chiar cancere. Alte efecte adverse includ tulburări pigmentare, atrofie, conjunctivită sau pierderea părului”, mai spune prof. Iana.

Femeile gravide au în mod expres interzis la radiografii în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru, când se formează organele fătului. În caz contrar, creşte riscul de avort spontan, de malformaţii congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal.

„Riscul fetal e major în primul trimestru de sarcină şi cel mai mic în ultimul trimestru. Expunerea la doze mari în primele 3-5 săptămâni de la concepţie poate duce la împiedicarea implantării. Dacă expunerea are loc în primele 10 zile de la concepţie, pot avea loc efecte letale sau embrionul nu va fi afectat deloc. În cazul în care investigaţiile sunt absolut necesare, pacienta trebuie protejată obligatoriu de o barieră de plumb”, explică radiologul Verga.

De asemenea, copiii sau tinerii trebuie să stea departe de investigaţii iradiante, care le pot influenţa negativ dezvoltarea.

 

1 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox