Din cuprinsul articolului
Noi cercetări medicale au demonstrat că un medicament folosit de zeci de ani de mulți pacienți ar putea, de fapt, să nu mai fie de ajutor – și, în unele cazuri, chiar să aibă efecte adverse dăunătoare.
Cu toate acestea medicii spun că tratamentul rămâne util pentru pacienții care au suferit un infarct miocardic, chiar și în contextul terapiilor moderne care pot preveni leziunile permanente ale mușchiului cardiac.
Este vorba despre beta-blocantele, care în ultimii 40 de ani au fost considerate un medicament esențial în tratamentul pacienților care au supraviețuit unui infarct miocardic. De altfel tabletele zilnice, care pot provoca oboseală, greață și chiar disfuncții sexuale, sunt prescrise majorității pacienților care au suferit un infarct.
Prescrise aproape automat la externarea din spital, aceste tablete au devenit parte din rutina zilnică a milioanelor de oameni din întreaga lume. Însă cercetările recente pun sub semnul întrebării nu doar eficiența lor, ci și siguranța, mai ales în cazul femeilor și al pacienților tineri.
Un studiu amplu, desfășurat în Spania și publicat în revista de specialitate European Heart Journal, sugerează că beta-blocantele nu mai aduc beneficii semnificative pacienților cu funcție cardiacă bună după infarct. Mai mult, în anumite cazuri, ele pot chiar crește riscul de deces sau de complicații cardiace. Descoperirea ar putea schimba fundamental ghidurile internaționale și modul în care medicii prescriu acest medicament.
Rezultatele studiului au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Cardiologie de la Madrid. Dr. Valentin Fuster, directorul Centrului Național pentru Cercetare Cardiovasculară din Madrid, a declarat că aceste descoperiri ar trebui să redefinească toate ghidurile clinice și să ducă la o abordare diferențiată, în funcție de sex și vârstă.
În prezent, medicii prescriu beta-blocante „din inerție”, pentru că așa s-a făcut timp de decenii. Însă datele arată că, odată cu procedurile moderne de revascularizare (deschiderea arterelor blocate), beneficiile acestor pastile au devenit discutabile.
Ce arată noul studiu REBOOT
Studiul spaniol REBOOT a inclus peste 8.500 de pacienți din 109 spitale. Toți aveau funcție cardiacă bună (peste 40%) după infarct și au fost împărțiți în două grupuri: unul a primit beta-blocante, iar celălalt nu.
Rezultatele, urmărite pe parcursul a patru ani, au arătat că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește rata mortalității, riscul de infarct repetat sau spitalizările cauzate de insuficiența cardiacă. Cu alte cuvinte, acest medicament nu a adus un avantaj real.
Mai grav, la femei, datele au arătat un risc mai mare de deces și complicații atunci când luau beta-blocante, comparativ cu cele care nu primeau acest tratament.
Femeile care au luat beta-blocante au avut de fapt rezultate mai proaste, cu riscuri mai mari de complicații și deces. Riscul a fost cel mai mare la femeile ale căror inimi și-au revenit cel mai bine și la cele care au luat cele mai mari doze. Acest tipar nu a apărut la bărbați.
Cercetătorii subliniază faptul că beta-blocantele au încă roluri în tratarea altor afecțiuni, cum ar fi aritmia și hipertensiunea arterială.
Ar putea dura ceva timp până la revizuirea ghidurilor medicale, dar speră să vadă o abordare mai individualizată a utilizării beta-blocantelor în viitor – în special pentru cei ale căror inimi s-au recuperat bine, care reprezintă majoritatea în zilele noastre .
„Aceste rezultate vor ajuta la eficientizarea tratamentului, la reducerea efectelor secundare și la îmbunătățirea calității vieții pentru mii de pacienți în fiecare an”, spune cardiologul Borja Ibáñez, de la Centrul Național de Cercetare Cardiovasculară din Spania.
Cum acţionează beta-blocantele?
Beta-blocantele acționează pentru a reduce ritmul cardiac și tensiunea arterială, reducând necesarul de oxigen al inimii. În mod tradițional, acestea au fost prescrise după un atac de cord (infarct miocardic) pentru a oferi inimii timp să se vindece și a reduce riscul unui al doilea atac.
Alternativele moderne la beta-blocante
În prezent, tratamentul standard după infarct include mai multe tipuri de medicamente: statine pentru reducerea colesterolului, aspirină pentru prevenirea cheagurilor, inhibitori ACE sau sartani pentru protecția inimii.
În multe cazuri, aceste terapii sunt suficiente pentru a preveni recidiva. Beta-blocantele, deși încă prescrise, ar putea fi rezervate doar pacienților cu funcție cardiacă scăzută sau cu aritmii documentate.
Astfel, specialiştii atrag atenţia că nu toate tratamentele tradiționale sunt obligatorii, iar medicina personalizată devine tot mai importantă. De aceea, discuția cu medicul curant este esenţialtă pentru alegea tratamentului potrivit şi adaptat nevoilor reale, care să maximizeze beneficiile pentru sănătatea inimii.
