Din cuprinsul articolului
Pentru mulți oameni, șunca și curcanul sunt alegerile tradiționale la mesele festive sau în meniurile pentru grupuri mari. Deși ambele sunt surse bune de proteine, diferențele dintre ele sunt considerabile atunci când vine vorba de tensiunea arterială și sănătatea cardiovasculară.
Curcanul, alegerea prietenoasă cu tensiunea arterială
Principala diferență dintre cele două tipuri de carne este conținutul de sodiu. Curcanul, atunci când este consumat în forma sa neprocesată, este considerat un aliment cu conținut scăzut de sodiu. În schimb, șunca este aproape întotdeauna sărată, afumată sau conservată, ceea ce o face una dintre cele mai bogate surse de sodiu din dieta obișnuită.
Această diferență este esențială: sodiul în exces reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care contribuie la hipertensiune. Dacă o porție de 100 de grame de curcan fript conține în jur de 101 mg de sodiu, aceeași cantitate de șuncă friptă poate depăși 1.300 mg, aproape întreaga doză zilnică recomandată pentru un adult. Versiunile glazurate sau afumate se situează puțin mai jos, dar continuă să fie extrem de bogate în sare.
Este important de notat că aceste diferențe dispar când vorbim despre carne procesată: mezelurile din curcan au, de regulă, la fel de mult sodiu ca șunca.
Grăsimile saturate: un alt motiv pentru a alege curcanul
Pe lângă sodiu, grăsimile saturate din alimentație influențează semnificativ tensiunea arterială. Consumul lor excesiv crește colesterolul, îngustează arterele și favorizează hipertensiunea.
Curcanul, în special carnea albă fără piele, conține foarte puține grăsimi saturate – în jur de 0,59 g la 100 g de carne. În comparație, aceeași cantitate de șuncă friptă ajunge la peste 6,6 g de grăsimi saturate, o diferență majoră pentru cei care vor să își protejeze inima.
Carnea închisă la culoare de curcan are ceva mai multe grăsimi, dar rămâne de câteva ori mai slabă decât șunca.
Caloriile nu cresc direct tensiunea arterială, însă excesul ponderal – favorizat de o alimentație bogată în calorii – este un factor de risc major pentru hipertensiune. Și aici diferența este clară: o porție de 100 de grame de șuncă friptă are în jur de 246 de calorii, în timp ce aceeași cantitate de curcan fript are doar 159 de calorii.
Zahărul, deși nu este prezent în mod natural în carne, intră adesea în compoziția șuncii prin glazuri cu miere sau zahăr brun. Acest lucru o face mai calorică și poate stimula creșterea în greutate dacă este consumată frecvent. Curcanul este de obicei gătit cu ierburi și condimente savuroase, fără adaos de zahăr.
Ce să alegem la mesele festive?
Evenimentele sociale, cinele în familie sau mesele festive pot pune presiune pe cei care își monitorizează tensiunea arterială. Alegeți curcanul simplu, neprocesat, fript cu ierburi, în locul șuncii sărate sau glazurate. Carnea de pasăre slabă este recomandată de majoritatea ghidurilor cardiologice pentru a proteja vasele de sânge și a limita creșterea hipertensiunii.
Alte obiceiuri care ajută la menținerea tensiunii sub control includ limitarea alcoolului, consumul regulat de legume și fructe bogate în potasiu, evitarea sosurilor grele și a preparatelor foarte sărate.
Curcanul este mai sărac în sodiu, grăsimi saturate, calorii și adaosuri de zahăr decât șunca, ceea ce îl face o alegere mult mai potrivită pentru persoanele care au hipertensiune, risc cardiovascular crescut sau pur și simplu vor să adopte un stil de viață mai sănătos.
Șunca poate rămâne o opțiune ocazională, dar doar dacă este consumată cu moderație și însoțită de alimente bogate în potasiu și nutrienți. Pentru protejarea inimii și a tensiunii arteriale, însă, curcanul rămâne cea mai bună alegere.

