Din cuprinsul articolului
Cancerul face ravagii în România, există zile când pe poarta spitalului intră și 1.000 de noi pacienți. Se poate spune fără greșeală că, la noi, cancerul face ravagii. O situație ce ilustrează foarte bine acest fenomen se regăsește, acum, la Institutul Oncologic Prof. dr. Al. Trestioreanu București, cunoscut ca și IOB.
Se poate trage un semnal de alarmă asupra situaţiei la limită în care s-a ajuns în spitalele de oncologie din România. Cancerul a reuşit să îngenuncheze sistemul sanitar din ţara noastră, iar autorităţile par să-i fi uitat pe “eroii în halate albe”, se plâng pacienții.
După ce dr. Virgiliu-Mihail Prunoiu a fost numit manager interimar, circuitul normal al actelor s-a blocat, iar starea pacienților este direct afectată.
Dl. doctor Prunoiu, actual manager la IOB, se pare ca a început activitatea cu o decizie, aceia de a nu lua decizii. Acesta șovăie, amâna lucruri urgente, atitudini proprii fix unui om ce nu știe ce e trebuie să facă în funcția de manager, notează EVZ.
Asaltul pacienților cu probleme grave oncologice
În acest moment sunt probleme cu furnizorii care nu vor să mai asigure medicamente sau servicii fără a avea contracte sau comenzi ferme semnate de managerul spitalului, lucru comunicat de pacienții care sunt amanați la tratamente și confirmat de cadrele medicale sub protecția anonimatului.
Actualul manager susține că nu există Comitet Director/Consiliu de Administratie, lipsește numirea a două persoane, și fostul manager nu ar fi predat o situație, care, se pare, că doctorul Prunoiu, ar considera necesar să se întâmple pentru a își asuma actul de conducere.
Conform Legii 95/2006, art. 187, în cadrul spitalului public funcţionează un consiliu de administraţie format din 5-8 membri, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a spitalului.
Există zile când pe poarta IOB intră și 1.000 de noi pacienți. Se poate spune fără greșeală că, la noi, cancerul face ravagii.
Evident, numărul tot mai mare de pacienți cu probleme oncologice pune presiune pe întreg sistemul medical de resort, de la doctori (în număr mai mic decât cel necesar) la aparatură, de la medicamente la număr de paturi de spital. Despre această situație de-a dreptul alarmantă nu se prea vorbește, deși segmentul medical dedicat este superaglomerat.
Potrivit sursei citate, una dintre situațiile raportate în IOB-uri este legată de aparatura medicală.Vorbim de un aparat Elekta dedicat terapiei cu radiații pentru pacienții cu cancer. Am fost informat că aceast echipament funcționează, dar nu este utilizata din cauza lipsei semnarii unui contract de întreținere/service de către noul manager.
Conform informațiilor se pare că astfel de echipamente nu pot fi utilizate dacă nu au acest contract cu un reprezentant al producătorului, legislația prevede clar existența lui.
Așadar, pacienții nu pot ajunge să fie tratați cu acest echipament Elekta. Situație ce nu-i face rău, probabil, aparatului, dar cu siguranță le face mult rău bolnavilor. Oare câți dintre acești pacienți au un diagnostic care le permite să sară peste sesiunile de tratament? Probabil nu mulți, dat fiind că vorbim despre cea mai necruțătoare boală din lume.
Dar, o informație de ultimă oră ne spune că la aceeași secție de Radioterapie, de fapt, mai există un aparat, de data aceasta n-avem numele lui, la care pacienții nu au acces. Poate din cauza altui contract ce așteaptă o semnătură…
Medicamentele, o problemă. De unde sunt luate?
Cât despre medicamentele de specialitate, știm deja că au existat sincope. Problema este că aceste sincope tind să se eternizeze, în cazul IOB. Spre exemplu, în cel mai mare spital oncologic din România lipsesc doxorubicin sau oxiplatin.
Există medici care cumpără din buzunarul lor parte din medicație sau solicită sprijin unor organizații non profit. Știm un caz în care a fost cumpărat din bani proprii zeci de cutii de Osetron, un compus utilizat la prevenirea și/sau tratamentul senzației de greață și vărsăturilor cauzate de chimioterapie. Și multe alte simptomatice lipsesc.
Chestiunile de natura asta se discută, de regulă, cu celeritate, în ședințele Consiliului de Administrație care ar trebui să se țină, la IOB, săptămânal. Dar, de la venirea managerului interimar numit de la minister, nu s-a ținut nici un Consiliu de Administrație.
Am aflat că, întradevăr, actul de conducere este îngreunat în lipsa Consiliului de Administrație, dar activitatea unui spital poate fi realizată de managerul acestuia. Atribuțiile Consiliului de Administrație fiind, conform Legii 95/2006:
a) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
b) organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului de resort sau, după caz, prin act administrativ al primarului unităţii administrati teritoriale,al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz;
c) aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
d) avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;
e) analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
f) propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute la art. 178 alin. (1) şi la art. 184 alin. (1).
În acest timp, lipsurile se adâncesc, și numai pacienții cu dare de mână vin cu tratamentul la subraț.
Acte și fapte
La IOB, însă, există și un Triunghi al Bermudelor. Mai precis, în momentul transmutării puterii de la vechiul la noul manager, o sumă de documente s-au vaporizat. Ele nu mai sunt de găsit deși o bună parte sunt originale!
