Suplimentele cu vitamina D3 și riscul de infarct. Ce a scos la iveală un nou studiu

Un studiu clinic prezentat la American Heart Association (AHA) Scientific Sessions 2025 sugerează că suplimentarea țintită cu vitamina D3, ajustată pentru a menține un nivel seric-țintă, ar putea reduce substanțial riscul unui al doilea infarct miocardic la persoane care au avut deja un eveniment.

Rezultatele sunt preliminare (abstract de congres, nepublicat încă într-o revistă peer-review) și trebuie confirmate în studii mai mari. Contextul științific este mixt: studiile mari anterioare pe populație generală au avut rezultate neutre pentru evenimentele cardiovasculare majore, dar există semnale că anumite subgrupuri (vârstnici, cei cu niveluri scăzute de vitamina D, consum redus de pește sau risc cardiovascular ridicat) pot beneficia.

Citeste si…

Cauza nebănuită pentru care crește tensiunea arterială, dezvăluită de cardiologi

Ce aduce nou studiul prezentat la AHA 2025

• Trialul TARGET-D al Intermountain Health a testat o strategie personalizată: nu o doză unică pentru toți, ci ajustarea dozelor de vitamina D3 în funcție de nivelul sanguin, pentru a atinge/menține o valoare-țintă, la pacienți la scurt timp după un infarct miocardic. Rezultatele au fost prezentate ca Late-Breaking Science la AHA 2025. Detalii complete (metodologie, cifre finale, efecte secundare) urmează să apară după publicare.

De reținut: comunicările de congres pot supra- sau sub-estima efectul real; interpretarea prudentă cere reproducere și peer-review.

Cum se împacă aceste date cu marile studii anterioare

• VITAL (NEJM, 2019), peste 25.000 de adulți din SUA, a arătat că vitamina D (2000 UI/zi) nu a redus semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore la populația generală. Totuși, analize secundare au sugerat beneficii în subgrupuri cu aport scăzut de pește/omega-3.

  Citeste si…

  

  Medicamente care pot crește riscul de deces

• D-Health (Australia, BMJ, 2023): doză lunară de 60.000 UI la ~21.000 de persoane 60–84 ani, ~5 ani. Rezultatul principal a indicat un ușor risc mai mic de evenimente cardiovasculare majore; semnale mai puternice pentru infarct miocardic la unii participanți (efect absolut mic, dar coerent la cei cu risc mai mare sau tratamente cardiace).

Interpretare: lipsa de efect în populația generală nu exclude beneficii la pacienți post-infarct ori la cei cu deficit sau risc crescut. Exact aici se poziționează strategia țintită testată în TARGET-D.

De ce ar conta „dozajul țintit”

Studiile negative au folosit adesea aceeași doză pentru toți, fără corectarea nivelurilor serice. Abordarea treat-to-target (ex. țintă ~40 ng/mL pentru 25-OH-vitamina D în referatul de congres) încearcă să evite sub- sau supra-dozarea și să clarifice dacă corectarea eficientă a deficitului schimbă riscul de re-infarct. Pentru confirmare sunt necesare trialuri mai mari, randomizate, cu publicare peer-review.

Ce spun ghidurile și care e doza sigură

• NIH/Office of Dietary Supplements (SUA): aport zilnic recomandat (ADR) 600 UI pentru adulți până la 70 de ani și 800 UI peste 70 de ani; limita superioară tolerabilă pentru adulți este 4.000 UI/zi (din toate sursele).

Nu există recomandări oficiale care să indice vitamina D ca terapie standard pentru prevenția evenimentelor cardiovasculare; discuția cu medicul curant este esențială, mai ales după un infarct.

Citeste si…

Alertă medicală: medicament pentru tensiunea arterială rechemat în cauza unei impurități cu potențial cancerigen. Ce trebuie să știe pacienții români

Cine ar putea avea cel mai mult de câștigat (conform datelor disponibile)

• Persoane post-infarct cu nivel scăzut de 25-OH-vitamina D (indicator al statusului vitaminei D).

• Vârstnici sau pacienți cu obezitate, diabet, boală coronariană la care deficitul de vitamina D este frecvent.

• Cei cu aport alimentar redus sau expunere solară minimă.

Aceste profile reies din semnalele observate în VITAL/D-Health și din rațiunea fiziologică (posibile efecte antiinflamatorii, asupra sistemului renină-angiotensină, tensiunii arteriale și endoteliului).

Ce înseamnă practic pentru un pacient care a avut deja un infarct

1. Nu începeți singur doze mari. Faceți un 25-OH-vitamina D (analiză de sânge). Decizia de suplimentare (și doza) trebuie luată de cardiolog/medicul curant, în funcție de profilul dvs. și de tratamentele concomitente (statine, antiagregante, anticoagulante etc.).

2. Dacă există deficit, corectarea sa poate fi utilă; studiul TARGET-D sugerează că normalizarea ghidată ar putea reduce recurența infarctului – dar avem nevoie de confirmări publicate.

3. Monitorizare periodică: niveluri serice, calcemie, funcție renală; atenție la hipercalcemie și interacțiuni medicamentoase.

4. Vitamina D nu înlocuiește standardul de îngrijire post-IM: statine, antiagregante/anticoagulante, tensiune/diabet controlate, renunțare la fumat, dietă mediteraneană, activitate fizică adaptată, somn, greutate optimă.

Întrebări deschise la care viitoarele studii trebuie să răspundă

• Care este ținta optimă (ex. 30 vs 40 ng/mL) pentru reducerea riscului de re-infarct?

• Cât timp trebuie menținută suplimentarea și în ce doze?

• Care sunt subgrupurile cu cel mai mare beneficiu net (în funcție de vârstă, sex, comorbidități, polimorfisme genetice)?

• Există interacțiuni relevante cu terapiile cardiologice moderne?

Verdictul, pe înțelesul tuturor

Noul trial cu dozaj țintit de vitamina D3 la pacienți post-infarct e promițător, dar este preliminar. Până la publicarea completă, tratăm concluziile drept ipotetice, nu recomandări ferme. Totuși, mesajul practic rămâne solid: depistarea și corectarea deficitului de vitamina D, în cadrul îngrijirii cardiologice, este rezonabilă și sigură când e monitorizată medical—iar în lumina acestor date, ar putea fi și utilă pentru reducerea riscului de al doilea infarct.