Din cuprinsul articolului
Durerea abdominală internsă, senzația de greață, vărsăturile și constipația pot fi câteva dintre simptomele specifice ale unei afecțiuni grave. Ocluzia intestinală poate avea un potențial letal, dacă nu este diagnosticată și tratată în timp util!
Ocluzia intestinală este, de fapt, o afecțiune gravă care se caracterizează prin oprirea persistentă și patologică a tranzitului intestinal. Tranzitul intestinal poate fi oprit fie de un obstacol mecanic (situat în interiorul intestinului subțire/gros), fie de un obstacol dinamic (cauzat de anumite tulburări funcționale a musculaturii intestinale), scrie bioclinica.ro. De ce este important să știi ce este ocluzia intestinală și care sunt primele semne?
Ocluzia intestinală este o afecțiune gravă și poate avea un potențial letal
Consecinţele opririi tranzitului intestinal sunt locale şi generale, ultimele ducând la evoluţia spre deces a pacientului în ocluzie. În ocluziile intestinale conţinutul intestinal se acumulează în amonte de obstacol şi duce la distensia intestinului.
Distensia se produce prin:
-acumularea de aer, care provine din: aerul înghițit, procesele de fermentaţie bacteriană, difuziune din sânge
-acumularea de lichide, care provin din: secreţiile digestive, aportul alimentar oral
Cauzele ocluziilor intestinale se împart în două categorii, cele de natură mecanică și cele de natură funcțională
Cauzele ocluziilor intestinale mecanice:
-leziuni ale peretelui abdominal (tumoră, Boala Crohn, tuberculoză intestinală)
-compresiuni extrinseci ale peretelui (aderenţe peritoneale, strangularea unei hernii, volvulus)
-obstacol intraluminal (ileus biliar, fecalom, fitobezoar, tricobezoar)
-invaginaţia intestinală
Cauzele ocluziilor intestinale funcționale:
Ocluziile funcţionale sunt secundare altor afecţiuni (de exemplu: traumatisme cranio-medulare, infarct miocardic, peritonită generalizată, infarct intestinal, torsiuni de organe abdominale, intoxicaţii, colică renală, torsiune de cordon spermatic) şi sunt provocate fie prin paralizia, fie prin contracţia spastică și ineficientă a musculaturii intestinale, ambele mecanisme ducând la pierderea capacităţii intestinului de a-şi propulsa conţinutul.
SIMPTOME:
Manifestările clinice în rândul pacienţilor diagnosticaţi cu ocluzie intestinală sunt reprezentate de: durere abdominală intensă, greaţă şi vărsături, constipație, distensie abdominală, oprirea tranzitului intestinal, hiperperistaltism.
Semnele generale lipsesc în faza de debut a ocluziei. Descoperirea lor trebuie interpretata ca un semn de gravitate. Pe măsură ce tulburările fiziopatologice avansează: – starea generală se alterează – apare hipotensiunea arterială şi tahicardia – apare oliguria sau chiar anuria -apare polipneea, tahipneea.
TRATAMENT:
În cazuri simple, ușoare, este recomandat tratamentul non-chirurgical. Acesta se adresează în special cazurilor de obstrucţii simple, necomplicate, la nivelul intestinului subţire (repaus alimentar complet, montarea unei sonde nazo-gastrice, efectuarea de clisme evacuatorii, reechilibrarea parametrilor biologici alteraţi) și este instituit cu scopul restabilirii tranzitului intestinal.
În cazuri grave, este recomandat tratamentul chirurgical. Acesta trebuie să ţină cont de statusul biologic al bolnavului şi comorbidităţile acestuia, scopul principal fiind acela de a restabili tranzitul intestinal. Intervenţia chirurgicală are drept obiective principale rezolvarea patologiei ocluzive şi restabilirea tranzitului intestinal. Postoperator, se recomandă tratament medicamentos antialgic, antibiotic, antisecretor gastric, antiemetic. Se vor monitoriza diureza, tranzitul intestinal şi se va relua treptat alimentaţia orală, explică bioclinica.ro.
