Din cuprinsul articolului
Toxinele acumulate în ficat nu rămân întotdeauna „blocate” la acest nivel. În anumite situații, ele pot ajunge în creier prin fluxul sanguin, declanșând complicații serioase. Specialiștii atrag atenția că acest fenomen poate apărea inclusiv în cazul boala ficatului gras non-alcoolic, o afecțiune tot mai frecventă și care nu este cauzată de consumul de alcool.
Ficatul gras, o boală frecventă și adesea tăcută
ficatul gras apare ca urmare a acumulării de grăsime la nivel hepatic și este des întâlnit la persoanele supraponderale sau obeze. Problema majoră este că, în fazele incipiente, boala nu produce simptome evidente, ceea ce o face dificil de depistat.
Pe măsură ce evoluează, pot apărea complicații severe, mai ales atunci când inflamația persistă și afectarea ficatului se agravează.
Când toxinele ajung la creier
În formele avansate ale bolii, pot apărea manifestări neurologice. Acestea sunt semne că ficatul nu mai reușește să filtreze eficient toxinele din organism.
„Pacienții care au ajuns în cel de-al patrulea și cel mai grav stadiu al bolii ficatului gras pot prezenta dificultăți de vorbire, confuzie și somnolență. Acest lucru este cunoscut sub numele de encefalopatie hepatică, care apare atunci când toxinele din ficatul afectat se acumulează în sânge și pătrund în creier”, spune în exclusivitate pentru MedikForum doctorul hepatolog Alla Yuzhnova.
Această complicație, cunoscută drept encefalopatie hepatică, indică o afectare severă a ficatului și necesită intervenție medicală de urgență.
Legătura cu ciroza hepatică
Apariția acestor simptome este, de regulă, asociată cu ciroză hepatică, o afecțiune în care ficatul devine micșorat și puternic cicatrizat.
Principala complicație a bolii ficatului gras non-alcoolic și a steatohepatita non-alcoolică este tocmai ciroza, apărută în urma inflamației cronice.
„Ciroza apare ca răspuns la leziunile hepatice, cum ar fi inflamația din steatohepatita nonalcoolică. Atunci când ficatul încearcă să oprească inflamația, formează pete de cicatrizare (fibroză). Cu o inflamație continuă, fibroza se extinde, acoperind din ce în ce mai mult țesut hepatic”, adaugă medicul.
Semnele „tăcute” ale problemelor hepatice
În multe cazuri, organismul transmite semnale subtile care pot indica o suferință hepatică. Problemele digestive sunt printre cele mai frecvente manifestări. Indigestia, constipația sau pierderea poftei de mâncare pot fi însoțite de senzația de amărăciune în gură, balonare sau eructații frecvente. Uneori, apare și o senzație de greutate sau durere abdominală.
Pielea poate oferi, de asemenea, indicii importante. Aceasta poate deveni palidă sau gălbuie, iar mâncărimea persistentă, asemănătoare unei reacții alergice, nu trebuie ignorată.
Simptome asemănătoare gripei care pot ascunde o problemă hepatică
Un alt semnal de alarmă este sindromul asteno-vegetativ, care poate sugera o disfuncție hepatică. Acesta se manifestă prin slăbiciune, oboseală accentuată și uneori o ușoară creștere a temperaturii corporale.
În plus, pot apărea simptome neurologice precum dureri de cap frecvente și iritabilitate crescută, semn că ficatul nu mai funcționează optim și influențează întregul organism.
Sângerările și vânătăile inexplicabile, un alt semn de avertizare
Problemele hepatice pot afecta și capacitatea organismului de a coagula sângele. Astfel, pot apărea sângerări nazale sau gingivale, dar și vânătăi care apar fără un motiv evident.
În unele cazuri, se observă modificări ale greutății corporale, fie prin scădere inexplicabilă, fie prin creșterea volumului abdominal sau apariția unor umflături.
Specialiștii atrag atenția că prezența acestor simptome nu trebuie ignorată. Un consult medical la timp poate preveni evoluția către complicații severe și poate face diferența în evoluția bolii.
