Din cuprinsul articolului
Medicul nutriționist Mihaela Bilic dezvăluie ce trebuie să mâncăm pentru a asigura echilibrul intestinal. Potrivit acesteia, problemele la nivel intestinal se pot manifesta sub forma de digestie dificilă, oboseală și infecții repetate.
Trei categorii de nutrienți esențiali pentru microbiotă
Potrivit medicului, alimentația joacă un rol cheie, prea mult zahăr, grăsimi saturate și alimente ultra procesate afectând microbiota. Bilic a mai transmis că sunt trei categorii de nutrienți esențiali pentru microbiotă: probiotice, prebiotice și postbiotice.
Primele sunt alimentele fermentate, care conțin bacterii vii, iar rolul lor este să completeze și să regenereze coloniile bacteriene din intestin.
„De la iaurt și lapte bătut, la drojdie, bere, murături și borș, tot ce este obținut prin fermentație conține lactobacili și bifidobacterii, deci are efect probiotic. Kefirul este o băutură fermentată pe bază de lapte cu o concentrație de probiotice de 10 ori mai mare decât în iaurt: în iaurt avem 2-4 specii de bacterii și 1-5 miliarde fermenți activi, în timp ce Kefirul conține 20-40 specii de bacterii și 7-50 miliarde de fermenți activi.
La capitolul legume lactato-fermentate varza murată este premiantă, alături de kimchi (varianta coreană de legume în saramură), miso (pasta de soia fermentată) și kombucha (ceai negru sau verde fermentat)”, a adăugat Mihaela Bilic.
Prebioticele înseamnă hrana de care are nevoie flora intestinală, a mai arătat medicul nutriționist. Cele mai cunoscute prebiotice sunt fibrele și amidonul rezistent. Ele nu pot fi digerate, nu au rol nutritiv pentru organism, dar ajung în colon și hrănesc bacteriile benefice.
Trio inedit: Kefir, unt și banane verzi
„Pastele făinoase, cartofii și orezul consumate după ce s-au răcit. Conțin amidon recristalizat care nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către microbiotă. Lintea și fasolea boabe conțin o categorie specială de fibre solubile cu efect prebiotic și impact pozitiv pe nivelul glicemiei și colesterolului din sânge. Pectinele din piersici, mere și caise sunt tot o categorie de fibre solubile care hrănesc microbiota. Astfel de pectine găsim și în căpșuni, morcov, dovlecel și cartof dulce.
Fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă, praz și banane verzi se numesc FOS, adică fructo-oligo-saharide și au rolul de a hrăni bacteriile benefice din intestin”, a scris Mihaela Bilic pe rețeaua de socializare.
Ea a mai anunțat că postbiotice înseamnă compușii activi care iau naștere din fermentarea alimentelor prebiotice. „Este vorba de acizi grași cu lanț scurt care acționează la nivelul intestinului, cel mai cunoscut fiind acidul butiric. Acesta reglează permeabilitatea intestinului și reduce trecerea de toxine, poluanți și bacterii nocive în circulația sangvină. Unde găsim postbiotice? În unt și grăsimea din produsele lactate. Pe lângă vitaminele A și D, calciu, acid linoleic și acizi grași antiinflamatori, laptele este unul din puținele alimente care conține butirat în mod natural”, a precizat Mihaela Bilic. Concluzia medicului: „Echilibru intestinal cu un trio inedit: Kefir, unt și banane verzi”.
