Din cuprinsul articolului
Aspirina în doză mică, cunoscută popular drept „aspirina pentru inimă”, a fost ani la rând una dintre cele mai folosite metode prin care adulții încercau să prevină infarctul sau accidentul vascular cerebral. Mulți oameni o luau zilnic, mai ales după 50–60 de ani, cu ideea că subțiază sângele și reduce riscul de cheaguri.
Practic, obiceiul care părea cândva aproape automat a intrat în retragere. O analiză recentă realizată de Epic Research, pe baza a 279 de milioane de consultații de medicină primară înregistrate între 2015 și 2025, arată că utilizarea aspirinei în doză mică pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare a scăzut de la 7,4% în 2018 la 3,2% la finalul anului 2025. Scăderea depășește 50% și urmărește schimbarea ghidurilor medicale din ultimii ani.
Explicația nu ține de faptul că aspirina „nu mai funcționează”, ci de faptul că beneficiile ei sunt mai mici decât se credea pentru oamenii care nu au avut niciodată infarct, AVC, stent sau boală coronariană diagnosticată. În schimb, riscul de sângerare rămâne real, mai ales la vârste înaintate.
De ce lua lumea aspirină zilnic pentru inimă
Aspirina reduce agregarea trombocitelor, celulele din sânge implicate în formarea cheagurilor. Pe această logică, administrarea zilnică a unei doze mici putea reduce riscul ca un cheag să blocheze o arteră și să provoace infarct sau accident vascular cerebral.
Timp de decenii, raționamentul a părut simplu. Dacă aspirina previne cheagurile, atunci ar putea proteja inima și creierul. Doar că medicina preventivă nu se bazează doar pe mecanism, ci pe balanța dintre beneficiu și risc.
Iar aici au apărut problemele. Aspirina poate reduce formarea cheagurilor, dar crește și riscul de sângerare, mai ales sângerare digestivă sau intracraniană. Pentru un pacient care a avut deja infarct sau AVC, beneficiul poate depăși clar riscul. Pentru un adult sănătos, fără boală cardiovasculară cunoscută, balanța arată altfel.
Ce s-a schimbat în recomandările medicale
Schimbarea majoră a venit după ce mai multe analize au arătat că aspirina aduce un beneficiu modest în prevenția primară, adică la persoanele care nu au avut încă un eveniment cardiovascular, dar crește riscul de sângerare.
În 2019, American College of Cardiology și American Heart Association au recomandat ca aspirina în doză mică să nu fie folosită de rutină pentru prevenția primară. Ghidul spune că poate fi luată în calcul doar la adulți selectați, între 40 și 70 de ani, cu risc cardiovascular mai mare, dar fără risc crescut de sângerare. Același ghid recomandă evitarea aspirinei de rutină la adulții peste 70 de ani și la orice persoană cu risc de sângerare.
În 2022, U.S. Preventive Services Task Force a mers și mai clar în aceeași direcție. Pentru adulții între 40 și 59 de ani, cu risc cardiovascular estimat de cel puțin 10% în următorii 10 ani, decizia de a începe aspirina trebuie luată individual, împreună cu medicul. Pentru adulții de 60 de ani și peste, recomandarea este să nu înceapă aspirina pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare.
Această diferență este importantă. Ghidurile se referă la începerea aspirinei la persoane fără infarct sau AVC anterior. Nu înseamnă că toți pacienții care iau deja aspirină trebuie să o oprească singuri.
De ce nu mai este recomandată tuturor după 60 de ani
Riscul de sângerare crește odată cu vârsta. Aspirina afectează capacitatea sângelui de a coagula, iar acest efect, util în unele situații, poate deveni periculos în altele.
Sângerările digestive pot apărea mai ales la persoanele cu istoric de ulcer, gastrită severă, tratamente antiinflamatoare frecvente sau anticoagulante. Sângerările intracraniene sunt mai rare, dar pot fi grave. La vârste înaintate, riscul total devine suficient de mare încât beneficiul preventiv al aspirinei nu mai justifică administrarea automată.
Epic Research a raportat și un semnal important în rândul pacienților mai vârstnici: la grupa 75–79 de ani, utilizarea aspirinei a fost asociată cu un risc cu 33% mai mare de sângerare majoră, comparativ cu pacienți de aceeași vârstă care aveau alergie documentată la aspirină.
Cine mai poate avea nevoie de aspirină zilnic
Aspirina rămâne importantă în prevenția secundară. Asta înseamnă pacienții care au avut deja un eveniment cardiovascular sau au o boală cunoscută care crește riscul de cheaguri.
În general, aspirina poate fi indicată la pacienți care au avut:
-
infarct miocardic;
-
accident vascular cerebral ischemic;
-
stent coronarian;
-
boală coronariană diagnosticată;
-
boală arterială periferică;
-
ateroscleroză moderată sau severă, în anumite situații stabilite de cardiolog.
Aici discuția este diferită. Pentru acești pacienți, aspirina poate reduce riscul unui nou eveniment cardiovascular. De aceea, oprirea tratamentului fără recomandarea medicului poate fi periculoasă.
Cardiologii citați de Women’s Health subliniază exact această diferență: aspirina nu mai este o măsură de prevenție pentru toată lumea, dar poate rămâne necesară pentru cei care au avut deja infarct, AVC sau proceduri precum montarea unui stent.
Ce înseamnă prevenție primară și prevenție secundară
Confuzia vine adesea din faptul că oamenii aud mesajul „aspirina nu se mai recomandă” și îl aplică tuturor. În realitate, există două situații distincte.
Prevenția primară se referă la oamenii care nu au avut infarct, AVC, stent sau boală cardiovasculară diagnosticată. Aici aspirina nu mai este recomandată de rutină, mai ales după 60 de ani.
Prevenția secundară se referă la pacienții care au trecut deja printr-un eveniment cardiovascular sau au boală arterială documentată. În acest caz, aspirina poate rămâne parte din tratament.
Cu alte cuvinte, aceeași pastilă poate fi nepotrivită pentru un adult sănătos de 65 de ani, dar utilă pentru un pacient de aceeași vârstă care a avut infarct.
De ce a scăzut atât de mult folosirea aspirinei
Scăderea observată de Epic Research nu este întâmplătoare. Ea a început în jurul anului 2018, iar ritmul a devenit mai clar după ghidurile publicate în 2019 și 2022. Analiza a exclus persoanele care ar fi putut lua aspirină pentru alte indicații, precum boală coronariană, AVC anterior sau boală arterială periferică, tocmai pentru a evalua utilizarea în prevenția primară.
Raportul arată că, în consultațiile de medicină primară, aspirina în doză mică apărea pe lista de medicamente la 7,4% dintre pacienți în 2018, dar doar la 3,2% la sfârșitul anului 2025. Cei mai mari utilizatori rămân adulții de peste 80 de ani, cu 5,7%, deși această grupă este și cea la care riscul de sângerare este mai ridicat.
Această schimbare reflectă o tendință mai largă în cardiologie: accentul s-a mutat de la aspirina preventivă administrată aproape reflex la controlul factorilor de risc care pot fi tratați mai sigur.
Ce se recomandă acum pentru prevenirea bolilor de inimă
În locul aspirinei administrate preventiv tuturor, medicii pun accent pe măsuri cu beneficii mai clare și riscuri mai mici.
Cele mai importante sunt:
-
controlul tensiunii arteriale;
-
reducerea colesterolului LDL;
-
renunțarea la fumat;
-
controlul diabetului;
-
scăderea în greutate, atunci când este necesar;
-
activitate fizică regulată;
-
alimentație cu mai puține alimente ultraprocesate, sare și grăsimi trans;
-
tratament cu statine, la pacienții care au indicație.
Ghidul ACC/AHA pentru prevenția primară recomandă evaluarea riscului cardiovascular pe 10 ani la adulții între 40 și 75 de ani, tocmai pentru ca tratamentul să fie adaptat fiecărui pacient, nu aplicat după o regulă generală.
De ce aspirina nu trebuie oprită fără medic
Pentru cineva care ia aspirină la recomandarea cardiologului după infarct, AVC sau stent, tratamentul poate fi protector. Oprirea bruscă poate crește riscul de evenimente cardiovasculare, mai ales dacă pacientul are boală arterială cunoscută.
Problema apare la persoanele care au început aspirina pe cont propriu, cu ani în urmă, pentru că „așa se făcea” sau pentru că au auzit că protejează inima. Aceste persoane ar trebui să discute cu medicul de familie sau cardiologul. Decizia depinde de vârstă, tensiune, colesterol, diabet, fumat, istoric familial, risc de sângerare și alte tratamente luate zilnic.
Un pacient care ia anticoagulante, antiinflamatoare frecvent, corticosteroizi sau are istoric de ulcer poate avea un risc de sângerare mult mai mare decât beneficiul potențial al aspirinei.
Ce ar trebui să întrebi medicul dacă iei aspirină zilnic
Pentru un pacient care ia aspirină în doză mică fără să știe exact de ce, cele mai utile întrebări sunt simple:
-
Am avut vreodată o indicație clară pentru aspirină?
-
Este vorba despre prevenție primară sau secundară?
-
Care este riscul meu cardiovascular pe 10 ani?
-
Am factori care cresc riscul de sângerare?
-
Există alternative mai sigure pentru reducerea riscului meu?
-
Trebuie să continui, să modific sau să opresc tratamentul?
Aceste întrebări contează mai mult decât vârsta luată separat. Două persoane de 62 de ani pot avea recomandări complet diferite, în funcție de istoricul medical.
Ce înseamnă pentru România
Și în România, aspirina în doză mică este folosită frecvent, mai ales de adulții în vârstă. O parte dintre pacienți o iau la recomandarea medicului, după evenimente cardiovasculare. Alții au început-o preventiv, fără reevaluare periodică.
Pentru aceștia din urmă, mesajul noilor recomandări este relevant: aspirina nu mai este o soluție universală pentru prevenirea infarctului. Riscul de sângerare trebuie cântărit atent, mai ales după 60 de ani.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în Europa, iar prevenția este necesară. Dar prevenția modernă nu mai înseamnă aceeași pastilă pentru toți. Înseamnă evaluare de risc, tratament țintit și monitorizare.
Aspirina rămâne utilă, dar nu pentru oricine
Schimbarea de mesaj poate părea surprinzătoare, mai ales pentru cei care au trăit ani întregi cu ideea că aspirina zilnică este o formă simplă de protecție. Datele recente arată însă că medicina a devenit mai precisă.
Aspirina poate salva vieți la pacienții potriviți. În același timp, poate aduce riscuri inutile celor care nu au indicație clară.
Tocmai de aceea, întrebarea corectă nu mai este „ar trebui să ia toată lumea aspirină pentru inimă?”, ci „cine are suficient beneficiu încât riscul de sângerare să merite?”.
De reținut
Aspirina zilnică în doză mică nu a dispărut din cardiologie, dar nu mai este recomandarea largă de altădată pentru adulții sănătoși care vor să prevină primul infarct sau primul AVC. Ghidurile USPSTF, ACC și AHA au restrâns indicațiile, iar datele Epic Research arată că medicii și pacienții au început să urmeze această schimbare.
Pentru persoanele care nu au avut boală cardiovasculară, mai ales după 60 de ani, inițierea aspirinei nu mai este recomandată de rutină. Pentru pacienții cu infarct, AVC, stent sau boală arterială cunoscută, tratamentul poate rămâne important.
Decizia trebuie luată cu medicul, nu după reguli vechi, sfaturi de familie sau obișnuințe păstrate din urmă cu zece ani.
