Sari la conținut

Toți nutriționiștii o laudă. Carnea de porc, mai sănătoasă decât cea de curcan sau de vită

Consumată în cantităţi moderate, carnea de porc este o bună sursă de energie şi are efecte benefice asupra pielii, ochilor, sistemului nervos, oaselor şi performanţelor mentale, iar prin conţinutul de antioxidanţi esenţiali stimulează imunitatea organismului în sezonul rece.

“Şi carnea de porc poate fi destul de sănătoasă, pentru că se poate degresa foarte uşor spre deosebire de cea de vită, care are grăsime dispusă pe întregul muşchi. Iar gustul înclină în favoarea porcului”, explică nutriţionistul Corina Zugravu.

Calitatea cărnii de porc depinde foarte mult de rasa acestuia (porc de carne, porc de grăsime), de mediul în care a fost crescut (în gospodărie sau industrial), ceea ce este valabil şi pentru celelalte tipuri de carne.

“Porcul casnic (crescut în gospodărie), în condiţii cât mai naturale, crescut în libertate sau semilibertate are o carne mult mai nutritivă şi mai fragedă decât cel industrial. Raportul dintre grăsimile nesaturate (bune) şi cele saturate (rele) este mult mai bun la porcul de curte”, explică Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie. .

Pieptul de curcan, mai caloric decât muşchiul de porc

Dacă ar fi să comparăm carnea de porc cu cea de curcan, constatăm că pe alocuri carnea de porc “depăşeşte” carnea de curcan. Astfel, 100 de grame de biftec de porc slab are 100 de kilocalorii, în timp ce pieptul de curcan (cea mai slabă parte din curcan) are 135 de kilocalorii.

Chiar şi cantitatea de grăsime conţinută de carnea de porc slab este mai mică decât la curcan, 3 grame, respectiv 5 grame. Cantitatea de colesterol este cam aceeaşi la ambele sortimente, 60 mg la porc şi 57 mg la curcan, dar limitele sunt normale. Raportul dintre acizii graşi esenţiali Omega 3 şi Omega 6 este mai mare la porc decât la curcan, având un efect inflamator mai mare, care poate dăuna cardiacilor.

Ambele sortimente sunt bogate în minerale: fosfor, potasiu, zinc, însă carnea de porc este mai bogată în minerale decât cea de curcan: vitamina B1, B2, B3, B6 şi vitamina D. Ceea ce le diferenţiază este indexul de saţietate mai mare în cazul curcanului, ceea ce înseamnă că oferă o senzaţie mai mare de saţietate.

”Grăsimea de porc este mai puţin saturată şi mai sănătoasă decât cea de vită. Porcul nu este un animal rumegător, ci monogastric, fiind 94% compatibil cu omul. Cum digeră un copil carnea de porc nu o va digera pe cea de vită. Important este să alegi o bucată slabă de porc. De exemplu, muşchiul de porc este mai slab decât orice bucată de carne de vită, iar muşchiuleţul este mai slab şi decât pulpa de pui. Dacă porcul este hrănit corect şi este crescut în aer liber, carnea lui are şi omega 3
Carnea de porc merită a fi reabilitată. Se poate vedea cu ochiul liber că grăsimea de porc este bogată în acizi graşi mononesaturaţi similari cu uleiul de măsline. Gândiţi-vă cum arată slăninuţa, în ce fel este de fragedă. În momentul în care o laşi la temperatura ambiantă devine moale, exact ca uleiul de măsline, când stă pe masă e lichid, când îl pui la frigider precipită. Ca şi gust, slăninuţa este plăcută, poate fi mâncată, pe când seul de oaie, de exemplu, ori grăsimea de vită este atât de greţoasă şi de tare încât arată clar cât este de saturată. Nimeni nu poate mânca o bucată de grăsime de vită aşa cum mâncăm o fâşie de slăninuţă. Ani întregi nu am pus la îndoială calitatea cărnii de porc. Ne-am trezit acum să spunem, vai de mine, porc nu, dar de fapt nu ştim de ce. Este un fel de prejudecată. În cărţile de nutriţie, porcul e lăudat. Nu ştiu de unde au învăţat acei oameni şi ce anume, dar cine face astfel de afirmaţii trebuie întrebat: „Dar de ce?“. Şi să vină cu un argument clar, nu că aşa au auzit”, completează nutriționistul Mihaela Bilic.

Gătiţi la temperaturi înalte pentru a distruge paraziţii

Porcii au reputaţia de animale murdare şi pot fi purtători de paraziţi sau boli latente. De aceea, analiza cărnii e obligatorie, iar ca metodă de precauţie se recomandă gătirea la peste 76 de grade Celsius sau congelarea timp de 20 de zile.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel