Toți oamenii sunt în pericol! Ce se mai poate face ca medicamentele să nu se întoarcă împotriva noastră

Toți oamenii sunt în pericol! Ce se mai poate face ca medicamentele să nu se întoarcă împotriva noastră
Toți oamenii sunt în pericol! Ce se mai poate face ca medicamentele să nu se întoarcă împotriva noastră

Sănătatea tuturor depinde de prevenirea acestei amenințări! Medicamentele se întorc împotriva noastră. Rezistența la antibiotice, amenințare gravă pentru sănătatea tuturor oamenilor. Cum o putem preveni, lucruri esențiale pe care oricine le poate face.

Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea publică globală – până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta poate fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD.

De Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, GSK România consideră că este necesară creşterea gradului de conştientizare a pericolelor pe care rezistenţa bacteriană le implică şi își reconfirmă angajamentul de a continua lupta împotriva rezistenței la antibiotice.

Rezistența la antibiotice apare atunci când germenii precum bacteriile și ciupercile dezvoltă abilitatea de a învinge medicamentele destinate să-i omoare . Astfel, infecţiile se tratează mai greu, și, uneori, devin chiar imposibil de vindecat. Unele boli comune pot deveni incurabile dacă bacteriile care le-au generat nu mai sunt susceptibile la tratamentul antibiotic.

Rezistența la agenții antimicrobieni reprezintă o amenințare din ce în ce mai serioasă pentru sănătatea publică globală și necesită acțiune din partea tuturor sectoarelor de guvernare, precum și a fiecăruia dintre noi. Utilizarea inadecvată a antibioticelor accelerează acest proces, iar conştientizarea pericolelor pe care rezistenţa bacteriană le implică este importantă pentru noi toţi. Luarea unor măsuri pentru oprirea creșterii nivelului rezistenței la antibiotice este crucială atât pentru medic, cât şi pentru pacient. În lipsa unor măsuri, se anticipează că, până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta va fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD.

Printre principalele cauze potențiale ale rezistenței la agenții patogeni se numără: prescrierea antibioticelor în mod inutil, administrarea unui antibiotic ce nu este activ împotriva bacteriilor izolate din cultura microbiologică, spectrul terapiei cu antibiotice este fie prea larg, fie prea îngust, doza de antibiotic este fie prea mică, fie prea mare în comparaţie cu cea indicată pentru pacientul respectiv, durata tratamentului cu antibiotic este prea lungă sau prea scurtă, utilizarea excesivă a antibioticelor în agricultură sau călătoriile.

Consecințele directe ale rezistenței antimicrobiene includ: creșterea duratei bolilor și creșterea mortalității, creșterea duratei spitalizărilor, pierderea protecției pentru pacienții chirurgicali și oncologici , creșterea costurilor1 sau chiar eşecul terapiei antibiotice.

De Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, GSK România își reconfirmă angajamentul de a continua lupta împotriva rezistenței la antibiotice și anunță rezultatele Studiului Rezistenței la Antibiotice (2014 – 2016) – SOAR desfăşurat în România, Bulgaria, Serbia și Croația, care va sta la baza viitoarelor acțiuni desfășurate de companie pentru combaterea rezistenței la antibiotice. Printre rezultatele studiului se numără:

În România, Streptococcus pneumoniae a prezentat o sensibilitate scăzută (sub 50%) la cefaclor, cefuroximă, penicilină orală, azitromicină, claritromicină, eritromicină, trimetoprim/sulfametoxazol, cefuroxima fiind cea mai potentă, cu o sensibilitate a tulpinilor de Streptococcus pneumoniae de 43,2%. Totuşi, sensibilitatea la ceftriaxonă a fost observată la 82,1% dintre tulpinile de pneumococ, iar la amoxicilină și la amoxicilină/acid clavulanic de 73,4% și respectiv 76,9%, penicilina intravenoasă având o sensibilitate de 71,6%. Tulpinile au fost sensibile 100% numai la levofloxacina si moxifloxacina .

Sensibilitatea cea mai mare a fost înregistrată în Bulgaria (≥75% dintre tulpini au fost sensibile la toate antibioticele4, a înregistrat valori mai mici în Croația (~55%–65% la macrolide, cefalosporine cu excepția ceftriaxonei, penicilină pe cale orală și trimetoprim/sulfametoxazol) și a fost cea mai mică în România și Serbia (~20%–45% la macrolide, cefalosporine cu excepția ceftriaxonei, penicilină pe cale orală și trimetoprim/sulfametoxazol).

Pentru a preveni rezistența la antibiotice, fiecare dintre noi ar trebui să se implice acum şi poate începe cu următoarele acţiuni:

  • Nu luaţi antibiotice fără recomandarea medicului.
  • Urmați întocmai planul de tratament indicat de către medic.
  • Luați antibiotice doar atunci când vă sunt prescrise, nu utilizați sau nu daţi altcuiva antbioticele rămase nefolosite.
  • Utilizaţi antibiotice numai împotriva bacteriilor. Ele nu sunt adecvate pentru răceli și gripe care sunt cauzate de viruși.
  • Nu insistați să vi se prescrie antibiotice de către medicul specialist; dacă acesta vă spune că nu aveți nevoie de ele.
  • Preveniți infecțiile prin spălarea corectă a mâinilor, spălarea fructelor/ legumelor, gătitul adecvat al alimentelor, menţinerea igienei apei potabile, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi imunizare periodică.
  • Când sunteţi bolnavi, evitaţi contactul cu alte persoane pentru a evita răspândirea germenilor.
26 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox