Din cuprinsul articolului
Săptămâna Luminată are loc anul acesta în perioada 13-19 aprilie, iar fiecare zi vine cu semnificații aparte și tradiții păstrate din moși-strămoși. Săptămâna Luminată este cunoscută, în unele zone, și ca Săptămâna Blajinilor sau Paștele Morților, pornind de la credința că, odată cu Învierea, sufletele celor adormiți revin simbolic printre cei vii pentru a lua parte la sărbătoare.
Pe 13 aprilie 2026, credincioșii ortodocși sărbătoresc Lunea Albă, a doua zi de la Învierea Domnului Iisus Hristos, o zi asociată cu iertarea și reînnoirea sufletească. Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare specifice perioadei pascale.
Lunea Albă simbolizează coborârea Mântuitorului în iad și deschiderea drumului spre mântuire, oferind prilejul unei meditații asupra purificării sufletești și a renașterii spirituale. Denumirea sărbătorii evocă lumina, curățenia și reînnoirea interioară, amintind credincioșilor despre deschiderea porților Raiului și darurile divine care însoțesc această perioadă.
Este prima zi de Paște în care credincioșii trăiesc în bucuria Învierii, salutându-se cu tradiționalul „Hristos a Înviat!” – „Adevărat a Înviat!”, timp de 40 de zile, până la praznicul Înălțării.
Ce înseamnă Săptămâna Luminată
Denumirea de „Săptămâna Luminată” vine dintr-o practică veche a Bisericii: în trecut, botezurile se făceau în noaptea de Paște, iar cei care primeau această taină erau numiți „luminați”. Ei purtau haine albe pe parcursul întregii săptămâni de după Înviere, simbol al vieții noi, iar de aici s-a păstrat și numele acestei perioade.
La slujbe se cântă Axionul Paștilor, „Îngerul a strigat…”, iar slujbele se desfășoară diferit: nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, iar Psaltirea nu se citește.
Spre deosebire de restul anului, miercurea și vinerea sunt zile cu dezlegare la mâncăruri de dulce, semn al bucuriei pascale. În același timp, în Săptămâna Luminată nu se fac slujbe pentru cei adormiți: nu se fac parastase, iar înmormântările se oficiază după o rânduială specială, în care slujba Învierii ia locul celei obișnuite. Aceste rânduieli vor fi reluate abia după Duminica Tomii.
O credință răspândită spune că, în Săptămâna Luminată, porțile Raiului sunt deschise pentru toți încă din noaptea Învierii. Tradiția este legată și de un obicei vechi din biserică: Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise pe tot parcursul acestei perioade, ca simbol al biruinței vieții asupra morții.
Ce nu e bine să faci în Săptămâna Luminată
Pe lângă rânduielile bisericești, în tradiția populară s-au păstrat numeroase interdicții pentru fiecare zi din Săptămâna Luminată 2026. Acestea țin mai ales de muncile gospodărești și de respectarea unor obiceiuri considerate aducătoare de noroc sau, dimpotrivă, de pagubă.
Luni, 13 aprilie – Lunea Albă
Prima zi a săptămânii este dedicată bucuriei Învierii și vizitelor în familie, motiv pentru care nu se face muncă grea în gospodărie. Tradiția spune că finii merg la nași cu daruri – colaci, pască și ouă roșii -, iar copiii își vizitează părinții. Obiceiul este cunoscut drept „umblarea cu pască” și marchează vestirea Învierii.
Marți, 14 aprilie – Marțea Albă
Este considerată, în multe zone, o zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie, fiind o zi în care se evită treburile casnice. În mediul rural s-a păstrat și obiceiul de a da de pomană pască rămasă de la Paște, alături de vin roșu.
Miercuri, 15 aprilie – Sfânta Miercuri
În această zi, femeile evită treburile gospodărești. Se spune că spălatul sau măturatul aduc „nunta șoarecilor” în gospodărie, adică înmulțirea rozătoarelor în casă. În schimb, în unele zone, bărbații merg la muncile câmpului.
Joi, 16 aprilie – Joia Verde
Ziua este legată, în tradiția populară, de protejarea holdelor și a grădinilor. Se spune că nu este bine să se lucreze, pentru că munca din această zi ar aduce secetă, dăunători sau pagube în gospodărie. În unele zone s-a păstrat și un ritual: oamenii cară apă în mai multe vase, aprind lumânări, iar apa este turnată apoi în fântână, gest considerat protector pentru casă și familie.
Vineri, 17 aprilie – Izvorul Tămăduirii (Fântânița)
Vinerea din Săptămâna Luminată, cunoscută ca Izvorul Tămăduirii, are o semnificație aparte și este legată de puterea vindecătoare a apei. Se spune că apa sfințită în această zi are puteri tămăduitoare, motiv pentru care sărbătoarea mai este numită în popor și „Fântânița”, fiind asociată cu izvoarele și fântânile considerate binecuvântate.
Sâmbătă, 18 aprilie – Sâmbăta Luminată
Sâmbăta Luminată, ultima zi din Săptămâna Luminată, păstrează la rândul ei o serie de obiceiuri și credințe transmise din generație în generație.
În tradiția populară, această zi este considerată una de pregătire pentru Duminica Tomii, iar în gospodărie se evită munca. În unele zone, ziua este asociată și cu pomenirea celor înecați, motiv pentru care se fac pomeni și acte de milostenie.
Credincioșii merg la biserică și obișnuiesc să aducă ouă roșii, în semn al bucuriei Învierii, păstrată pe tot parcursul săptămânii.
O credință răspândită spune că persoanele născute în Sâmbăta Luminată sunt norocoase toată viața, la fel ca cei născuți în întreaga Săptămână Luminată, dar mai ales dacă venirea pe lume are loc în timp ce bat clopotele la biserică.
La fel ca în restul săptămânii, și în această zi se păstrează rânduieli speciale: slujbele de înmormântare nu urmează tipicul obișnuit, ci sunt oficiate într-o formă apropiată de slujba Învierii, accentul fiind pus pe speranță și viața veșnică.
