Din cuprinsul articolului
Guta, una dintre cele mai dureroase forme de artrită inflamatorie, crește rapid la nivel global și afectează tot mai des persoane tinere, nu doar vârstnici. Datele recente arată o creștere accelerată a cazurilor în ultimele două decenii, alimentată de obezitate, stil de viață sedentar, schimbări alimentare și factori genetici adesea ignorați.
Vestea bună este că riscul și severitatea bolii pot fi reduse semnificativ prin măsuri simple, validate științific, care țin de hidratare, greutate, alimentație și, atunci când este nevoie, tratament corect.
Ce este guta și de ce provoacă dureri atât de intense
Guta apare atunci când nivelul de acid uric din sânge crește peste capacitatea organismului de a-l elimina. Acidul uric se transformă în cristale ascuțite care se depun în articulații, cel mai frecvent la degetul mare de la picior, dar și la gleznă, genunchi, cot sau încheietura mâinii. Rezultatul este o criză bruscă de durere severă, inflamație, roșeață și căldură locală, descrisă de mulți pacienți ca fiind „insuportabilă”.
Atacurile pot dura zile sau săptămâni. Fără tratament, devin mai frecvente și mai extinse, iar în timp pot apărea tofi – depozite vizibile de cristale care pot distruge articulațiile și osul.
De ce cresc cazurile de gută în toată lumea
Analize globale publicate în ultimii ani arată o creștere de peste 60% a incidenței gutei în ultimele două decenii, cu un impact major asupra calității vieții. Proiecțiile indică o creștere de peste 70% a numărului de cazuri până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populației, al obezității și al bolilor metabolice.
Un aspect care schimbă complet imaginea bolii este apariția tot mai frecventă a gutei la tineri. Studii recente indică o creștere clară a cazurilor în rândul adolescenților și adulților tineri, mai ales în zonele unde indicele de masă corporală este în creștere. Guta nu mai este o afecțiune rară sau legată exclusiv de excese alimentare, ci o boală metabolică complexă.
Rolul real al dietei și ce a fost înțeles greșit
Mult timp, guta a fost pusă aproape exclusiv pe seama alimentelor bogate în purine, precum carnea roșie sau fructele de mare. Cercetările recente arată însă că alimentația explică doar o mică parte din diferențele de acid uric dintre persoane. Factorul dominant rămâne genetica, care influențează modul în care rinichii elimină acidul uric.
Asta nu înseamnă că dieta nu contează, ci că trebuie înțeleasă corect. Alimentele cu multă fructoză, băuturile îndulcite, alcoolul – în special berea și băuturile spirtoase – cresc acidul uric și favorizează crizele. În schimb, multe legume bogate în purine, precum spanacul sau sparanghelul, nu cresc riscul de gută, contrar miturilor populare.
Hidratarea, una dintre cele mai simple măsuri eficiente
Specialiștii subliniază constant importanța apei. Un aport adecvat de lichide ajută rinichii să elimine acidul uric și reduce riscul de formare a cristalelor. Recomandarea generală este de 8–12 pahare de apă pe zi, mai mult în perioadele de efort fizic sau temperaturi ridicate.
Deshidratarea este un factor declanșator frecvent al crizelor, mai ales în combinație cu alcoolul sau infecțiile.
Greutatea corporală și mișcarea contează mai mult decât o listă de interdicții
Obezitatea este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru gută. Excesul de țesut adipos afectează metabolismul acidului uric și favorizează inflamația. Chiar și o scădere modestă în greutate poate reduce nivelul de acid uric și frecvența crizelor.
Exercițiul fizic regulat, precum mersul alert, înotul sau ciclismul, îmbunătățește sensibilitatea la insulină și sănătatea metabolică, având un efect indirect, dar important, asupra gutei.
Ce alimente sunt asociate cu un risc mai mic
Organizații medicale și fundații dedicate artritei recomandă modele alimentare precum dieta mediteraneană sau DASH, bogate în legume, fructe, cereale integrale, pește, grăsimi nesaturate și lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
Cireșele, citricele, lactatele degresate și proteinele vegetale sunt asociate cu niveluri mai mici de acid uric. În schimb, băuturile îndulcite cu fructoză și alcoolul rămân printre cei mai puternici declanșatori ai crizelor.
De ce tratamentul medicamentos este adesea întârziat
În ciuda prevalenței ridicate, doar o parte dintre pacienți primesc tratament corect pe termen lung. Mulți sunt tratați doar în timpul crizelor, cu antiinflamatoare sau colchicină, fără a reduce cauza de fond: acidul uric crescut.
Ghidurile internaționale recomandă medicamente care scad acidul uric, precum allopurinolul, persoanelor cu crize repetate, tofi, boală renală cronică sau antecedente de litiază urinară. Tratamentul trebuie început gradual și monitorizat atent, dar poate preveni complet crizele pe termen lung.
Guta, o boală tratabilă, dar adesea stigmatizată
Deși este frecvent asociată cu excesele, guta este o boală metabolică complexă, cu o componentă genetică puternică. Stigmatizarea face ca mulți pacienți să amâne consultul medical sau să se bazeze pe soluții nevalidate, promovate intens online.
Datele arată clar că, printr-o combinație de stil de viață adaptat și tratament corect, majoritatea pacienților pot ține boala sub control și pot evita ani de durere și dizabilitate.
Guta nu mai este o curiozitate medicală sau o afecțiune a trecutului. Este o problemă de sănătate în creștere, dar una pentru care există soluții reale, atunci când este înțeleasă și tratată corect.
