Cel mai bun tratament pentru gastrită şi ulcer este la îndemâna oricui. Dacă simţiţi o durere persistentă, localizată sub coaste, mai ales după mese grele ori senzaţie de greaţă sau varsaturi, balonări, gust amar şi uneori diaree este foarte probabil că suferiţi de gastrită. Este momentul să luaţi primele măsuri.
Dacă senzaţia este însă una de arsură sau de durere surdă la nivelul abdomenului superior, este clar că avem ulcer. Suferinţa poate fi însoţită în această situaţie şi de stări de greaţă, vărsături şi o senzaţie de saţietate deşi nu am mâncat decât foarte puţin.
Toate aceste simptome ar trebui să ne îngrijoreze şi să ne facă să mergem la un control medical.
Ignorate, aceste simptome se pot accentua ajungând la sângerări sau perforaţie care duce în cele din urmă la peritonită acută, adică o urgenţă chirurgicală.
Atunci când avem gastrită, mucoasa stomacală se inflamează şi netratată se cronicizează provocând multă suferinţă.
Gastrita afectează circa 1% dintre persoane şi printre cauzele apariţiei se numără prezenţa unor toxiinfecţii alimentare, excesul de medicamente (aspirina, laxativele iritante sau cortizon) ori de alcool. De asemenea, gastrita poate să apară şi în urma prezenţei bacteriei Helicobacter pylori ori agresiunii unor agenţi corozivi ingeraţi.
Ulcerul gastric se caracterizează prin apariţia de mici eroziuni la nivelul mucoasei stomacului şi pot fi identificate şi la nivelul duodenului.
Eroziunile se formează din cauza unor dezechilibre care apar între secretia de acid clorhidric si a pepsinei de catre stomac si mecanismul de aparare a mucoasei impotriva agresiunii acide.
În ceea ce priveşte ulcerul, factorul ereditar poate fi determinant, astfel că riscul de a dezvolta boala este de 2,5 ori mai mare la rudele de gradul I ale persoanelor care sufera de ulcer.
Şi refluxul conţinutului duodenal in stomac, alcoolul, fumatul, stresul, unele medicamente, dar si prezenta bacteriei Helicobacter pylori sunt alte cauze ce pot provoca ulcer.
Specialiştii fac câteva recomandări pentru a ne proteja împotriva apariţiei gastritei sau ulcerului, dar şi pentru a ţine sub control boala.
Astfel, cel mai important lucru este, spun aceştia, să mâncăm în linişte, evitând surmenajul, mestecând mult şi să ne odihnim după masa de prânz.
Consumul de alcool, tutunul, cafea, bauturile carbogazoase, rantasul alimentele bogate în zaharuri şi în ”E”-uri, mezelurile, produsele de patiserie, fripturile, dulceaţa, conservele, alimentele afumate, hrana iute, foarte acră sau excesiv de amară trebuie evitate.
Cea mai bună cale pentru a vindeca atât gastrita, cât şi ulcerul este dieta.
Ea contribuie la o rapidă cicatrizare a leziunilor şi la micşorarea riscului de reactivare a bolii.
Specialiştii ne sfătuiesc să luăm un repaus alimentar de cel puţin două zile, în care să nu consumăm hrană solidă. Sunt recomandate sucurile de morcovi, cele de ţelină şi ceaiurile. Treptat, se poate trece şi la hrană mai consistentă.
Ea poate include brânză proaspătă de vaci, iaurt, ciorbe, supe, carne fiartă, miere, compoturi, legume fierte.
