Din cuprinsul articolului
Nediagnosticată la timp şi netratată, hipertensiunea arterială poate pune în pericol sănătatea, putând provoca boli grave de inimă sau un AVC. Persoanelor cu tensiunea arterială crescută li se recomandă un regim fără sare, grăsimi şi zahăr, să reducă nivelul de stres şi sedentarismul, dar şi eliminarea dependenţei de alcool şi tutun.
În plus, medicii susţin că o tehnică eficientă pentru scăderea rapidă a tensiunii arteriale și protejarea inimii este respirația profundă și relaxarea.
Inspirația lentă pe nas, reținerea respirației pentru câteva secunde și expirația lentă pe gură poate calma sistemul nervos și reduce tensiunea arterială. Mersul pe jos, chiar și 30 de minute pe zi, este de asemenea benefic, deoarece ajută inima să utilizeze oxigenul mai eficient.
Respirația conștientă poate susține atât sănătatea mintală, cât și cea fizică
Dr. Louise Spadaro, cardiolog la Spitalul și Centrul de Cardiologie St. Francis, explică faptul că respirația în cutie se face prin inhalarea timp de patru secunde, ținerea respirației timp de patru secunde, expirarea timp de patru secunde, ținerea respirației timp de patru secunde și repetarea până când se termină trei minute.
Ea spune că se face adesea după o situație stresantă și este folosită pentru a ajuta la readucerea respirației la ritmul normal.
La rândul său, medicul cardiolog Ijeoma Eleazou, de la Centrul Medical Southwestern al Universității din Texas, explică faptul că respirația în cutie activează sistemul nervos parasimpatic, care este răspunsul de relaxare al organismului. Potrivit acesteia, faptul că atunci când sistemul nervos parasimpatic este activat, acesta încetinește ritmul cardiac, scade tensiunea arterială și îmbunătățește variabilitatea ritmului cardiac, despre care spune că sunt indicatori ai unei mai bune reglări cardiovasculare, în special în condiții de stres.
„Premisa este că îți vei încetini respirația, vei prelua controlul asupra respirației, vei elibera tensiunea și vei reduce stresul, ceea ce este benefic pentru sănătatea inimii tale. Exercițiile de respirație profundă promovează schimbul complet de gaze, ceea ce înseamnă că inhalezi mai mult oxigen și expiri mai mult dioxid de carbon, ceea ce este benefic pentru inimă și plămâni”, explică medicul cardiolog.
Ce este respirația în cutie și cum susține sănătatea inimii?
Deținerea unor strategii eficiente de gestionare a stresului – indiferent dacă acestea implică sau nu respirație în cutie – este crucială pentru sănătatea inimii.
„Stresul excesiv este dăunător inimii în mai multe moduri. Dacă te afli într-o stare constantă de stres, vei avea inflamații în corp, creșterea tensiunii arteriale, creșterea glicemiei și niveluri mai ridicate de colesterol. Toate acestea cresc factorii de risc pentru bolile de inimă”, explică Dr. Shirazi. În acest moment, cercetările științifice arată că atât stresul pe termen scurt, cât și stresul cronic cresc riscul de boli de inimă.
Specialistul subliniază că stresul prelungit poate duce adesea la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea, consumul crescut de alcool, fumatul, lipsa exercițiilor fizice și somnul insuficient – toate acestea putând afecta negativ inima.
Medicii cardiologi spun că stresul sau anxietatea afectează modul în care o persoană respiră, chiar și fără să-și dea seama. Când cineva este anxios, este probabil să respire superficial în loc de profund și complet. În timp, acest lucru poate fi dăunător atât inimii, cât și creierului.
„Când respirăm superficial, plămânii nu se extind complet, iar acest lucru poate duce la o oxigenare mai puțin eficientă a sângelui, ceea ce duce la o frecvență cardiacă mai mare și, eventual, la o tensiune arterială mai mare”, spune dr. Spadaro.
Când respirația superficială devine un obicei, înseamnă și că mai puțin oxigen este transportat la creier, ceea ce poate afecta negativ funcția cognitivă. „Adesea nu acordăm atenție respirației noastre în timpul zilei, dar conștientizarea ei poate fi foarte utilă atunci când suntem stresați și în general”, spune Dr. Spadaro.
