Sari la conținut

Tulburări mintale declanșate de schimbările climatice

Sursă foto: arhiva doctorulzilei.ro

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai presante probleme ale secolului nostru. Impactul lor asupra mediului înconjurător, economiei și sănătății umane este bine documentat. Dar în paralel cu efectele vizibile și concrete, există și un impact subtil, însă profund, asupra sănătății mintale a indivizilor și comunităților în întreaga lume.

Studiile din domeniul sănătății mentale au început să sublinieze legătura directă între schimbările climatice și starea psihologică a oamenilor. Evenimente extreme ca uraganele, inundațiile, secetele prelungite și incendiile de pădure nu afectează doar infrastructura și resursele, ci au și un impact profund asupra sănătății mintale a celor afectați.

Unul dintre principalele efecte este creșterea nivelului de anxietate și stres în comunități, datorită incertitudinii privind viitorul, a pierderii locuințelor sau a resurselor și a sentimentului de insecuritate. De asemenea, se observă o creștere a tulburărilor de stres post-traumatic în urma acestor evenimente extreme.

Anxietatea ca răspuns la incertitudine și pierderi

  • Incertitudinea privind viitorul: Schimbările climatice aduc o incertitudine crescută în viețile oamenilor. Proiecțiile privind modificările climatice majore pot crea o stare de anxietate, deoarece oamenii se confruntă cu incertitudinea legată de siguranța resurselor vitale precum apă, hrană sau locuință în viitor.
  • Pierderea resurselor și a infrastructurii: Dispariția resurselor sau distrugerea infrastructurii din cauza fenomenelor meteorologice extreme generează o mare neliniște. Pierderea caselor, a mijloacelor de trai și a comunităților întregi poate crea un sentiment de disperare și pierdere de control, alimentând anxietatea și stresul.
  • Starea generală de neliniște: Comunitățile afectate se confruntă cu o stare constantă de neliniște din cauza amenințărilor și incertitudinii viitoare. Această neliniște persistentă poate duce la o reducere a calității vieții și la dificultăți în menținerea unei stări psihologice sănătoase.
  • Frica în fața consecințelor: Perspectiva unor evenimente extreme și a efectelor acestora pe termen lung, precum creșterea nivelului mărilor sau condiții meteorologice imprevizibile, poate genera o frică constantă și anticiparea negativă a viitorului.

Efectele persistente ale tulburării de stres post-traumatic

Tulburările de stres post-traumatic (TSPT) reprezintă o consecință semnificativă a experiențelor extreme asociate schimbărilor climatice și dezastrelor naturale. Persoanele care trec prin astfel de evenimente pot suferi de TSPT, iar această afecțiune poate avea un impact profund asupra sănătății mintale pe termen lung.

  • Flashbacks și reexperimentarea evenimentelor: Persoanele care au trecut prin dezastre naturale pot experimenta flashbacks, adică reviviscențe involuntare ale evenimentelor traumatice. Aceste amintiri pot fi atât de intense încât să le readucă emoțiile și senzațiile trăite în momentul acelor evenimente.
  • Insomnie și probleme de somn: TSPT-ul poate duce la tulburări de somn severe, inclusiv insomnie, coșmaruri frecvente sau somn agitat. Lipsa somnului de calitate poate agrava stresul și poate afecta funcționarea zilnică a individului.
  • Dificultăți în concentrare și funcționare cognitivă: Persoanele afectate pot avea dificultăți în concentrare și pot experimenta o scădere a performanței cognitive. Aceste simptome pot afecta capacitatea de a lucra sau de a se angaja în activități de zi cu zi.
  • Impact asupra relațiilor și calității vieții: TSPT-ul poate afecta relațiile interpersonale și capacitatea individului de a se bucura de viață. Rezultatul poate fi o izolare socială crescută și dificultăți în menținerea unui echilibru emoțional și mental sănătos.

Agravarea despresiei

Agravarea depresiei și izolării sociale reprezintă implicații semnificative ale schimbărilor climatice asupra sănătății mintale. Aceste fenomene sunt adesea rezultatul unei stări generale de disperare și pierdere a controlului, care poate fi intensificată de experiențele asociate cu evenimente extreme cauzate de modificările climatice.

  • Sentimentul de lipsă de control: Schimbările climatice pot genera un sentiment puternic de lipsă de control asupra mediului înconjurător și asupra vieții personale. Incertitudinea privind viitorul și capacitatea de a influența aceste schimbări pot contribui la instalarea sentimentului de disperare și depresie.
  • Alimentarea tulburărilor de anxietate și depresie: Stresul și anxietatea perpetuează un mediu propice pentru instalarea depresiei. Persoanele expuse la schimbări climatice extreme pot dezvolta tulburări de anxietate și, ulterior, pot ajunge la stări depresive din cauza presiunii psihologice constante.
  • Izolarea socială ca rezultat al schimbărilor climatice
    Pierderea legăturii cu comunitatea: Evenimente precum evacuările sau distrugerile cauzate de schimbările climatice pot duce la pierderea legăturii cu comunitatea. Aceasta poate genera un sentiment de izolare și lipsă de sprijin emoțional, care poate agrava starea de sănătate mentală.
  • Impactul asupra relațiilor interpersonale: Starea depresivă sau anxioasă poate afecta relațiile sociale. Persoanele afectate pot să se retragă sau să evite interacțiunile sociale, ceea ce duce la izolare și la o lipsă de suport emoțional, esențial pentru sănătatea mentală.

Cum poți să contribui la prevenirea schimbărilor climatice

Adoptând câteva practici zilnice și integrate în rutina ta, vei contribui la prevenirea schimbărilor climatice și la reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător. Este important să conștientizăm că fiecare acțiune, indiferent de cât de mică pare, contează și poate face o diferență semnificativă pe termen lung.

Iată câteva măsuri eficiente și ușor de implementat:

1. Reducerea consumului de energie:

  • Energie regenerabilă: Optează pentru surse de energie regenerabilă ori de câte ori este posibil, cum ar fi panourile solare sau energia eoliană.
  • Redu consumul de electricitate: Stinge lumina când nu este nevoie, utilizează becuri LED eficiente energetic și evită utilizarea dispozitivelor în stand-by.

2. Reducerea emisiilor de carbon:

  • Mijloace de transport durabile: Folosește transportul public, bicicleta sau mersul pe jos în locul mașinii pentru a reduce emisiile de carbon.
  • Împărtășește transportul: Optează pentru car-sharing sau ride-sharing pentru a reduce numărul de mașini pe șosea.

3. Reducerea consumului de apă:

  • Economisirea apei: Repară robinetele care picură, utilizează dușul în loc de baie și colectează apa de ploaie pentru irigare.

4. Reducerea deșeurilor:

  • Reciclare și compostare: Reciclează materialele reciclabile și compostează resturile alimentare pentru a reduce cantitatea de deșeuri trimise la depozit.
  • Evită plasticul de unică folosință: Optează pentru alternative durabile la produsele din plastic de unică folosință, cum ar fi pungile reutilizabile sau paharele din material biodegradabil.

5. Susținerea consumului responsabil:

  • Cumpărături sustenabile: Alege produse fabricate din materiale reciclabile sau sustenabile și evită produsele excesiv ambalate.
  • Alimentație sustenabilă: Consumă alimente locale și de sezon pentru a reduce amprenta de carbon a alimentelor tale.

6. Educația și conștientizarea:

  • Împărtășește cunoștințele: Informează-ți familia, prietenii și colegii despre importanța protejării mediului și a reducerii emisiilor de carbon.
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel