Din cuprinsul articolului
Un tată a doi copii, în vârstă de 45 de ani, a murit de sepsis după ce a așteptat peste 34 de ore să primească antibioticul corect într-un spital din Anglia.
O anchetă oficială a stabilit că decesul era evitabil și scoate la iveală o succesiune de decizii greșite, lipsă de comunicare și întârzieri critice care au dus la pierderea unei vieți.
Concluzie dură a anchetei oficiale: moartea putea fi prevenită
Parliamentary and Health Service Ombudsman (PHSO), instituția care investighează plângerile legate de sistemul public de sănătate din Marea Britanie, a publicat pe 10 decembrie concluziile anchetei. Potrivit raportului, bărbatul ar fi avut șanse reale de supraviețuire dacă ar fi primit la timp antibiotice intravenoase, așa cum fusese recomandat încă de la internare.
Pacientul fusese trimis la Bassetlaw Hospital din Worksop de medicul de familie, după ce dezvoltase o infecție urinară. Avea dizabilități severe și suferea de o boală neurologică rară și incurabilă, boala Alexander, care îl făcea extrem de vulnerabil la infecții.
34 de ore fără antibioticul prescris
Deși exista o indicație clară pentru administrarea de antibiotice intravenoase, tratamentul a fost amânat. Personalul medical a decis inițial să încerce un antibiotic oral, care însă nu era disponibil. Mai grav, spitalul nu a folosit rezultatele testelor introduse de medicul de familie într-un sistem electronic, motivând că solicitarea nu fusese transmisă în scris.
Antibioticul intravenos a fost administrat abia după 34 de ore de la internare și, potrivit anchetei, într-o doză mai mică decât cea necesară. Ulterior, a existat și o întârziere suplimentară de trei ore între momentul în care medicii au cerut medicamentul și momentul în care acesta a fost efectiv administrat.
Când a primit a doua doză, pacientul intrase deja în sepsis, o reacție extremă a organismului la infecție, care poate duce rapid la insuficiență de organe și deces. Bărbatul a murit la o săptămână după internare.
Un pacient care nu se putea apăra singur
Raportul PHSO subliniază un aspect esențial. Bărbatul nu își putea comunica eficient nevoile din cauza dizabilităților și era complet dependent de deciziile personalului medical. Avea nevoie de îngrijire permanentă, inclusiv pentru alimentație și igienă, și purta un cateter permanent, ceea ce îl expunea frecvent la infecții urinare.
Mama lui a încercat să intervină și le-a spus medicilor că antibioticul oral nu va funcționa. Ea știa că există un raport de la un microbiolog care recomanda tratamentul intravenos. Potrivit declarațiilor sale, avertismentele au fost ignorate.
„Le-am spus că nu va răspunde la acel medicament, dar m-au tratat ca pe cineva care nu contează. Ei erau medicii, eu eram doar mama lui”, a declarat femeia după publicarea anchetei.
Sepsisul, o urgență medicală subestimată
Rebecca Hilsenrath, directorul executiv al PHSO, a fost categorică. „Acest om, incapabil să se apere singur, a fost complet dependent de clinicieni. Nu a primit îngrijirea de care avea nevoie și, în mod tragic, și-a pierdut viața inutil.”
Ea a atras atenția că plângerile legate de sepsis s-au dublat în ultimii cinci ani în Marea Britanie. Sepsisul nu este o boală în sine, ci o reacție extremă a organismului la o infecție. Poate porni de la o infecție urinară, pulmonară sau cutanată și evoluează rapid dacă tratamentul este întârziat.
Datele medicale arată că fiecare oră de întârziere în administrarea antibioticelor adecvate crește semnificativ riscul de deces. De aceea, protocoalele internaționale insistă asupra tratamentului rapid, mai ales în cazul pacienților vulnerabili.
Spitalul recunoaște greșelile
Într-un punct de vedere transmis presei, Doncaster and Bassetlaw Teaching Hospitals NHS Foundation Trust a declarat că regretă profund cele întâmplate și a transmis condoleanțe familiei. Reprezentanții instituției susțin că, în urma acestui caz, au fost introduse măsuri imediate pentru îmbunătățirea modului în care antibioticele sunt prescrise, escalate și administrate.
Pentru mama pacientului, adevărul a fost devastator. „Am crezut că măcar primise un tratament, chiar dacă nu era cel corect. Să aflu că a stat în spital atâtea ore fără niciun antibiotic a fost cumplit.”
Un semnal de alarmă pentru sistemele de sănătate
Cazul readuce în discuție o problemă majoră din spitalele europene. Comunicarea deficitară, lipsa de ascultare a aparținătorilor și rigiditatea birocratică pot transforma o infecție tratabilă într-o tragedie.
Ancheta PHSO cere nu doar asumarea responsabilității, ci și schimbări reale de cultură în sistemul medical. Sepsisul poate fi tratat, dar doar dacă este recunoscut și abordat rapid. În lipsa acestui lucru, consecințele pot fi fatale, așa cum arată acest caz.
