luni, iunie 14, 2021

Conform cifrelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, 17,7 milioane de oameni din întreaga lume își pierd anual viața din cauza bolilor cardiovasculare. De altfel, acestea sunt și prima cauză

de deces la nivel global.

Persoanele cu părinți, frați sau bunici cu astfel de afecțiuni au un risc crescut de a suferi de o afecțiune cardiovasculară de-a lungul vieții. Însă un cuvânt important de spus în declanșarea bolilor îl au fumatul, excesul de grăsimi animale, obezitatea, stresul, abuzul de alcool, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor și glicemiei. În multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decât în stadii avansate.

“Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări

respiratorii. Dar când ajung la cardiolog, iar acesta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulația sângelui prin vase și calculează riscul cardiovascular, analizând și grăsimile din sânge, glicemia, tensiunea arterială și mulți alți parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare.

Persoanele la risc

Iar aceste situații sunt în proporție de 40 la sută în practica noastră curentă”, afirmă profesorul Sinan Dagdelen, șeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Universității de Medicină ACIBADEM.

Riscul de a face o afecțiune

cardiovasculară crește după vârsta de 40 de ani la bărbați și după 50 la femei. Însă dacă o persoană are o rudă de gradul 1 cu o astfel de afecțiune, riscul crește chiar după vârsta de 20 de ani. În aceste condiții vizita la un specialist cardiolog devine obligatorie pentru a calcula riscul de boală și pentru a stabili un program care să prevină o afecțiune gravă.

Persoanele care au rude de gradul 1 cu o boală cardiovasculară au un risc de 12 ori mai mare decât cele sănătoase, fără antecedente în familie. În cazul celor cu rude de gradul 2, riscul e de 2, 3 mai mare.

“Când evaluăm

riscul, luăm în calcul moștenirea genetică, dieta, nivelul de activitate fizică, dislipidemiile, stilul de viață, fumatul, consumul de alcool, procentul de grăsime din corp, indexul de masă corporală, valorile tensiunii etc. În funcție de scorul de risc, ajustăm și recomandările în privința frecvenței cu care pacientul trebuie să meargă la medicul cardiolog.

Schimbarea stilului de viață

În plus, îi putem recomanda schimbări ale stilului de viață care ar putea normaliza valorile unor teste care nu sunt în parametri normali și ar putea reduce riscul de afectare cardiovasculară. De asemenea,

în funcție de situație, putem recomanda și medicație. În orice caz, monitorizarea periodică, în funcție de situație, este vitală”, completează expertul cardiolog.

În unele cazuri, specialiștii pot recomanda medicamente pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară, printre acestea fiind și cele destinate normalizării colesterolului.

“Studiile clinice care se întind pe zeci de ani și care au fost făcute peste tot în lume, SUA, India, Europa confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului și implicit, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicație pentru scăderea colesterolului.

În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viață, adoptarea unei diete echilibrate și exercițiile fizice putând reduce cu 30 la sută nivelul colesterolului crescut. Dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecțiune coronariană și are acumulări de colesterol în vasele de sânge, vorbim despre prevenția secundară, iar peste 100 de studii clinice susțin necesitatea medicației pe termen lung de scădere a colesterolului în această situație”, completează șeful Departamentului de Cardiologie.

Ultimele stiri

Parteneri