Din cuprinsul articolului
Un nou val de interes global s-a declanșat în jurul obiectului interstelar 3I/ATLAS, detectat în 2024 și aflat acum în apropierea vecinătății Pământului. NASA îl clasifică drept o cometă interstelară, însă comportamentul său neobișnuit a alimentat un val de speculații pe rețelele sociale și în presa tabloidă.
Viteza extrem de mare, în jur de 245.000 km/h, și seria de jeturi periodice de gaz și praf, observate după trecerea sa pe lângă Soare, au devenit puncte de plecare pentru interpretări care depășesc zona științei.
Agențiile spațiale susțin însă că 3I/ATLAS nu reprezintă un pericol pentru Pământ și că traiectoria sa este bine monitorizată.
Totuși, un detaliu observat în ultimele luni menține vie dezbaterea: pulsațiile de lumină care se repetă la fiecare 16,16 ore.
De unde pornește controversa
Fenomenul a fost analizat recent de omul de știință Avi Loeb, profesor de astrofizică la Harvard, într-o postare academică în care discută ritmicitatea jeturilor de material care se desprind de pe suprafața cometară. Loeb nu afirmă că obiectul ar fi artificial, însă ridică întrebări despre mecanismele interne care produc aceste pulsații.
În cuvintele sale, regularitatea lor poate semăna cu un „ritm cardiac cosmic”, o metaforă folosită pentru a descrie modul în care cometele interstelare se pot comporta în condiții extreme, după o trecere apropiată pe lângă Soare.
Astfel de jeturi nu sunt neobișnuite la comete, însă cadenta perfect periodică a atras atenția cercetătorilor. Date similare au mai fost observate în cazul altor comete cu rotație stabilă, în special atunci când zone active de pe suprafață eliberează material la intervale regulate.
NASA: un comportament neobișnuit, dar explicabil
În actualizările oficiale, NASA menționează că 3I/ATLAS se încadrează în categoria cometei interstelare cu activitate accentuată după periheliu. Jeturile sunt rezultatul proceselor volatile din interiorul corpului, eliberate odată ce obiectul este încălzit brusc de radiația solară.
Agenția respinge ferm scenariile legate de o posibilă origine artificială și subliniază că toate observațiile sunt compatibile cu un obiect natural, deși unul rar, provenit din afara sistemului nostru solar.
Atât mister, cât și dezinformare
Unele publicații tabloide, precum Daily Star, au prezentat 3I/ATLAS drept o „navă spațială” ce ar fi provocat „panică globală”, sugerând chiar că liderii politici ar activa în secret mecanisme de apărare planetară. Nicio agenție spațială sau structură militară nu confirmă aceste afirmații.
În realitate, exercițiile menționate drept „secrete” au avut loc, însă sunt anuale sau bianuale și fac parte din programele de simulare gestionate de NASA, Agenția Spațială Europeană (ESA), Forța Spațială a SUA și organizații civile.
În 2024 și 2025, comunitatea științifică a intensificat aceste exerciții deoarece:
-
numărul obiectelor potențial periculoase descoperite anual este în creștere;
-
agențiile testează scenarii complexe, inclusiv multiple corpuri pe traiectorii diferite;
-
rețelele internaționale de monitorizare au fost extinse după succesul misiunii DART, care a deviat un asteroid în 2022.
Exerciții similare au fost raportate oficial de ESA, NASA și JAXA (Agenția Spațială Japoneză), fără nicio legătură confirmată cu 3I/ATLAS.
Ipoteza „roiului” care însoțește cometă
Avi Loeb aduce însă în discuție o analiză interesantă: structura numită „anti-coadă solară”, observată în unele imagini ale telescopului, ar putea fi interpretată ca un roi de obiecte compacte care călătoresc alături de cometă.
În literatura de specialitate există cazuri în care fragmente desprinse rămân în proximitatea nucleului cometar. Loeb sugerează că modelările dinamice ar putea arăta dacă aceste particule sunt simple resturi sau fragmente mai mari, însă nu există dovezi care să indice o origine artificială.
Dacă fragmentele ar fi masive, ar complica monitorizarea traiectoriilor, deoarece fiecare corp ar interacționa diferit cu radiația solară și gravitația planetelor.
Cum este monitorizat 3I/ATLAS
Rețelele internaționale de observare folosesc:
-
telescoape terestre cu spectrometrie de înaltă rezoluție;
-
sateliți specializați în detectarea materialelor volatile;
-
modele de dinamică orbitală actualizate în timp real.
Pe baza datelor actuale:
-
obiectul nu se află pe o traiectorie de impact cu Pământul;
-
trecerea sa va fi una relativ distantă;
-
activitatea jeturilor este monitorizată constant pentru orice variație.
De ce fascinează și sperie obiectele interstelare
3I/ATLAS este abia al treilea obiect confirmat ca provenind din afara sistemului solar, după ‘Oumuamua (2017) și cometa Borisov (2019). Raritatea acestor vizitatori alimentează atât cercetarea științifică, cât și imaginația publicului.
‘Oumuamua a generat la rândul său teorii similare, tocmai pentru că accelerația lui a părut, la început, greu de explicat. Ulterior, studiile au arătat că sublimarea unui tip de gheață extrem de volatilă ar fi putut produce acel efect.
Pentru 3I/ATLAS, comunitatea științifică merge pe aceeași direcție: comportamente neobișnuite, dar compatibile cu procese naturale.
Concluzia care se conturează acum
3I/ATLAS rămâne un obiect spectaculos prin:
-
viteza sa enormă;
-
luminozitatea pulsatorie;
-
jeturile puternice de gaz și praf;
-
originile sale dintr-o altă regiune a galaxiei.
Dar, pe baza datelor oficiale, nu există indicii că ar fi o navă spațială, un obiect artificial sau o amenințare. Monitorizarea rămâne strictă, iar fiecare nouă observație contribuie la înțelegerea acestor corpuri rare.
Pentru cercetători, 3I/ATLAS este o ocazie unică de a studia material primordial din afara sistemului solar. Pentru public, este un nou episod din fascinanta poveste a spațiului, unde necunoscutul stârnește curiozitate, dar și interpretări exagerate.
