Din cuprinsul articolului
Un fenomen mai puțin cunoscut în rândul pacienților cu demență, cunoscut sub numele de „sundowning”, atrage atenția medicilor și psihologilor datorită impactului său asupra comportamentului și stării emoționale a persoanelor afectate. Semnul apare frecvent după-amiaza și poate fi inițial dificil de înțeles pentru membrii familiei.
Ce este „sundowning” și de ce apare
Dr. Kellyn Lee, psiholog și CEO al The Dementia Care Hub, explică într-un videoclip TikTok realizat în 2025 că „acest fenomen poate apărea în orice moment al zilei, dar observăm adesea că se manifestă după-amiaza la persoanele care trăiesc cu demență.” Sundowning (sindromul apusului de soare) se caracterizează prin comportamente tot mai imprevizibile și agitație crescută, uneori însoțite de iluzii sau halucinații.
Deși mecanismele exacte nu sunt pe deplin cunoscute, specialiștii consideră că fenomenul nu este legat de apusul soarelui în sine. Mai degrabă, acesta este asociat cu nevoile neîmplinite ale pacientului la momentul respectiv, cum ar fi anxietatea, foamea, durerea, dezechilibrele hormonale, efectele secundare ale medicamentelor, problemele de vedere sau de percepție, perturbarea ritmului circadian, suprasolicitarea din timpul zilei, oboseala excesivă, lipsa expunerii la soare și izolarea socială.
Cum să gestionezi agitația după-amiaza
Alzheimer’s Society recomandă ca, în cazul în care o persoană pare agitată, să se analizeze ce evenimente din timpul zilei ar fi putut să o afecteze. Distragerea atenției prin conversații despre amintiri plăcute sau activități favorite poate reduce anxietatea și confuzia.
Dr. Lee sugerează ca familiile să noteze momentele și tipul de comportament observat. În anumite cazuri, medicii pot prescrie medicamente precum lorazepam, dar acestea trebuie administrate cu prudență datorită riscului de dependență. Specialistul subliniază că trebuie să se echilibreze riscul de adicție cu necesitatea de a gestiona simptomele demenței.
Alte semne timpurii ale demenței
Demența acoperă o gamă largă de afecțiuni, inclusiv boala Alzheimer, toate caracterizate prin deteriorarea graduală a funcției cognitive. Printre simptomele timpurii se numără schimbările de dispoziție, dificultățile de concentrare, problemele în efectuarea sarcinilor zilnice, pierderile de memorie, confuzia legată de timp și loc și dificultatea de a urmări o conversație sau de a găsi cuvintele potrivite. NHS subliniază că aceste simptome sunt adesea ușoare și pot progresa foarte lent, fiind adesea încadrate în termenul de „mild cognitive impairment” (MCI).
Este important de reținut că demența nu face parte din procesul normal de îmbătrânire. Consultarea unui medic de familie devreme poate preveni agravarea simptomelor și poate facilita managementul adecvat al bolii.
