Tiroida Hashimoto numită și tiroida cronică autoimună este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni endocrine. Boala Hashimoto este o tulburare autoimună care poate provoca de regulă, hipotiroidism. Însă, nivelurile scăzute ale hormonilor tiroidieni pot contribui la colesterolul ridicat, care poate duce la boli de inimă.
Datele statistice arata că afecțiunea este mai frecventă la femei decât la bărbați și deși poate să apară și la tineri, de regulă, apare la persoanele cu vârste între 40 și 60 de ani.
Printre factorii favorizanți ai bolii se regăsesc: excesul de iod, nivelul ridicat de stres, infecțiile virale dar și predispozițiile genetice au un rol important. Practic, sistemul imun sintetizează anticopri care la rândul lor atacă glanda tiroidă pe care o văd ca un țesut străin.
Tiroida este o glandă mică în formă de fluture în partea din față a gâtului. Hormonii tiroidieni controlează modul în care corpul utilizează energia, astfel încât acestea afectează aproape fiecare organ, inclusiv inima. Fără suficienți hormoni tiroidieni, multe dintre funcțiile corpului încetinesc.
Manifestările afecțiunii sunt:
- De cele mai multe ori, persoana în cauză nu are simptome, mai mult chiar ea are o funcție tiroidiană normală.
- Foarte puține sunt cazurile de hipotiroidism când individul ajunge la medic deoarece are simptome precum creșterea în greutate, lentoare în gândire și-n mișcări, tulburări de menstruație, sau întârziere de creștere întâlnite la copii.
- De asemenea, sunt și cazuri când pacientul este hipertiroidian și vine la medic deoarece are gușă, pierde în greutate brusc, obosește des, are palpitații și un tranzit intestinal accelerat. Medicii spun că așa se manifestă debutul, însă în următoarele luni evoluția bolii merge spre hipotiroidie.
Boala Hashimoto se agravează în ani și duce la apariția leziunilor glandei tiroide și la scăderea producției de hormoni tiroidieni.
Deși simptomele sunt asemănătoare, nu mereu boala Hashimoto duce la hipotiroidism.
Principalele simptome sunt: oboseală accentuată, creșterea sensibilității la frig, constipație, pilea devine uscată, unghiile fragile, căderea părului, o creștere în greutate inexplicabilă, durere articulară, slăbiciune musculară, menoragie, sau menstruație neregulată, libidou scăzut, întârzieri de creștere la copii.
Testele de laborator utile în diagnosticarea bolii
Pacientul va face analize de sânge, sunt urmărite de medicul specialist nivelurile plasmatice ale hormonilor tiroidieni (T3, T4, freeT4) si ale autoanticorpilor specifici (ATPO, ATG). Din păcate, fiind o boală autoimună nu există tratament al bolii. Totuși, uneori, hormonii tiroidieni pot fi înlocuiţi prin medicaţie pentru menţinerea unui metabolism normal.
Complicațiile bolii sunt:
Dereglările progresive ale metabolismului precum și dezechilibrele producției de hormoni pot afecta mai multe organe ducând la instalarea unor complicații serioase.
- Un nivel prea mic al hormonilor tiroidieni va afecta mecanismele hormonale care reglează ciclul hormonal și declanșează ovulația. Acest lucru conduce la instalarea infertilității – conform unui studiu publicat în Jurnalul International de Endocrinologie.
- Tulburări cardiace. De exemplu, dereglarea hormonilor tiroidieni duce la creșterea nivelului de colesterol LDL și crește riscul de accident vascular cerebral.
- Probleme în sarcină. Fiindcă hormonul tiroidian matern este vital pentru dezvoltarea fetală, hipotiroidismul netratat în timpul sarcinii poate duce la complicații potențiale grave atât pentru mamă, cât și pentru copil. Astfel, viitoarea mamă are risc crescut de preeclampsie sau de diabet gestațional.
- Sunt specialiști care susțin că boala Hashimoto crește riscul de cancer tiroidian.
