Sari la conținut

Un tânăr de 17 ani a ajuns la urgențe după a doua doză de vaccin Covid. Suspect de cheag de sânge la inimă

infarct

Cheag de sânge la inimă, după vaccinul Covid? Direcția de Sănătate Publică Bacău face o anchetă după ce un tânăr de 17 ani a ajuns la spital cu simptome de sindrom coronarian acut, la trei zile de la vaccinarea cu serul Pfizer, doza a doua, relatează News.ro. Medicul curant din cadrul Spitalului Municipal Sf. Ierarh Dr. Luca Oneşti nu a raportat cazul ca fiind o posibilă reacţie postvaccinală.

Sindromul coronarian acut reprezintă o serise de afecțiuni provocate de blocarea sau îngustarea unei artere a inimii. Un cheag de sange este cea mai frecventa cauza a unei artere coronare blocate.

Suspect de sindrom coronariat acut după vaccin

„Pacientul în vârstă de 17 ani şi 10 luni din judeţul Bacău s-a prezentat la Spitalul Municipal Sf. Ierarh Dr. Luca Oneşti – Compartiment Primire Urgenţe, la data de 08.06.2021 cu urmatoarea simptomatologie: tuse, cefalee, mialgii, durere toracică. Conform informatiilor deținute la nivelul CPU-Spital Onești, persoanei în cauză i s-au efectuat multiple investigaţii clinice şi paraclinice”, a transmis, miercuri, DSP Bacău, potrivit hotnews. 

Sursa citată a precizat că, urmare a emiterii suspiciunii de sindrom coronarian acut de către medicul cardiolog, pacientul a fost transferat în aceeaşi zi la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, pentru investigatii suplimentare

DSP Bacău precizează că pacientul este în continuare internat în spital, cu stare generală ameliorată.

„Menţionăm că pacientul a fost vaccinat în data de 05.06.2021 cu vaccin Pfizer (doza II), iar medicul curant din cadrul Spitalului Municipal Sf. Ierarh Dr. Luca Oneşti nu a raportat cazul ca fiind o posibilă reacţie postvaccinală. Diagnosticul final se va stabili după parcurgerea tuturor investigaţiilor de specialitate”, a mai precizat DSP Bacău.

Ce e sindromul coronarian acut și cum se manifestă

Sindromul coronarian acut este un termen folosit pentru a descrie o serie de afecțiuni ce se caracterizează prin reducerea fluxului de sânge către inimă. Cel mai frecvent el este declanșat de un cheag de sânge care blochează o arteră coronară.

Printre cele mai cunoscute astfel de afecțiuni este atacul de cord, denumit și infarct miocardic, ce provoacă moartea celulelor, afectând complet sau parțial țesutul inimii.

Chiar și când sindromul coronarian acut nu provoacă moartea celulelor, reducererea fluxului de sânge afectează buna funcționare a inimii, sporind astfel riscurile unui viitor infarct.

Această patologie a inimii este considerată o urgență medicală și trebuie tratată ca atare, scopurile tratamentului fiind îmbunătățirea circulației sângelui, tratarea completă a cauzelor și a complicațiilor apărute și prevenirea unor eventuale probleme pe viitor.

Semne de alarmă

În general, simptomele sindromului coronarian acut se declanșează brusc, dar pot include și agravarea semnificativă a unor simptome anterioare, dar care aveau în trecut o durată și/sau intensitate mai mică. Ele pot include:

  • dureri în zona pieptului, asociate în general cu senzații de presiune sau arsură, senzație de „gheară retrosternală”
  •  durere ce se propagă în zona umerilor, brațelor – frecvent pe partea stângă, mandibulei, abdomenului – mai frecvent epigastric, toracelui posterior.
  • se pot însoți de stări de greață și vomă
  • dificultăți în respirație
  • transpirație bruscă, rece, abundentă
  • senzație de amețeală, stări de leșin sau chiar pierderi complete ale stării de conștiență
  • stare de oboseală, astenie fizică marcată fără un motiv cert

Cel mai frecvent întâlnit simptom este durerea anginoasă. Natura și intensitatea simptomelor poate varia foarte mult în funcție de mai mulți factori, precum vârsta și sexul pacientului, dar si de prezența altor afecțiuni medicale, inclusiv antecedentele de boală coronariană ischemică.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel