Din cuprinsul articolului
Fenomenele meteorologice extreme nu mai pot fi considerate doar o consecință a schimbărilor climatice, ci devin o veritabilă criză de sănătate publică. Potrivit unei scrisori deschise transmise Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Comisia Paneuropeană pentru Climă și Sănătate (PECCH) avertizează că valurile de căldură reprezintă o urgență care afectează în mod direct viața oamenilor și capacitatea de reacție a sistemelor medicale.
Scrisoarea subliniază faptul că acest tip de urgență se desfășoară „în timp real” și necesită acțiuni rapide și coordonate. Deși este o criză climatică, impactul său se resimte tot mai puternic în spitale, în comunități și în rândul grupurilor vulnerabile.
Datele recente evidențiază o realitate îngrijorătoare: valurile de căldură sunt responsabile pentru cele mai multe decese cauzate de fenomene meteorologice extreme în Europa. Între 2022 și 2023, peste 100.000 de decese legate de temperaturi ridicate au fost înregistrate în 35 de țări europene. Comparativ cu ultimele două decenii, mortalitatea provocată de căldură a crescut cu 30%.
În perioadele de temperaturi extreme, corpul uman este supus unui stres termic sever care poate duce la epuizare, insolație și agravarea bolilor preexistente. În lipsa unor intervenții rapide, aceste complicații pot duce la decese premature, avertizează specialiștii.
Cine sunt cei mai expuși riscului
Potrivit Comisiei, citată de EuroNews, principalele grupuri vulnerabile la efectele valurilor de căldură includ:
- persoanele în vârstă
- persoanele cu boli cronice sau dizabilități
- femeile însărcinate
- copiii
- muncitorii care lucrează în aer liber
- persoanele care locuiesc în locuințe neizolate termic
Aceștia sunt primii afectați de lipsa unor politici publice coerente de prevenție și răspuns în fața crizei climatice.
O altă consecință alarmantă a schimbărilor climatice este creșterea cazurilor de boli transmise de vectori, în special de țânțari. În 2024, Europa a raportat 1.436 de cazuri de virus West Nile și 304 de infecții cu dengue – cifre semnificativ mai mari decât în anii anteriori. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), creșterea acestor infecții este direct legată de temperaturile ridicate și de modificările climatice care favorizează înmulțirea vectorilor.
Presiune uriașă pe sistemele de sănătate
Conform datelor prezentate de PECCH, valurile de căldură pun o presiune tot mai mare pe spitale și unitățile de urgență. În Portugalia, internările zilnice în spitale au crescut cu 19% în timpul valurilor de căldură, iar în Franța, vizitele la urgențe s-au dublat în 2022 în perioadele cu temperaturi extreme.
Comisia avertizează că aceste efecte evidențiază lacune grave în capacitatea de reacție a sistemelor de sănătate. Lipsa planurilor clare de intervenție duce la întârzieri în tratamente și la un risc crescut de pierderi de vieți omenești.
PECCH solicită o accelerare imediată a adoptării planurilor de acțiune privind căldura și sănătatea. Acestea pot salva vieți prin:
- activarea rapidă a serviciilor medicale
- protejarea grupurilor vulnerabile
- reducerea presiunii asupra sistemului sanitar
Specialiștii subliniază că este nevoie de o schimbare profundă de perspectivă, în care acțiunile climatice să fie privite ca intervenții esențiale de sănătate publică.
Investițiile în infrastructură verde pot reduce semnificativ efectele negative ale căldurii asupra sănătății. Un exemplu concret oferit de Comisie arată că extinderea suprafețelor verzi urbane cu 30% ar putea reduce decesele cauzate de căldură cu până la 40%.
Totodată, măsuri precum reducerea emisiilor de carbon, crearea de spații de umbră, accesul la apă potabilă în spațiile publice și modernizarea locuințelor vulnerabile devin esențiale pentru sănătatea populației în contextul schimbărilor climatice.
Scrisoarea deschisă adresată OMS de către Comisia Paneuropeană pentru Climă și Sănătate transmite un mesaj clar: combaterea schimbărilor climatice nu este doar o problemă de mediu, ci o prioritate de sănătate publică.
Pentru a proteja populația și a reduce pierderile de vieți omenești, este nevoie de măsuri imediate, politici clare și investiții sustenabile în prevenție și adaptare. Viitorul sănătății publice depinde de capacitatea noastră de a acționa acum.
