Chiar dacă vârstnicii constituie categoria cea mai afectată de pierderea auzului, nici tinerii sau nou-născuții nu sunt ocoliți de această afecțiune. Vestea bună ar fi că într-un viitor nu prea îndepărtat boala va fi eradicată cu ajutorul protezelor ultraperformante.
Pierderea auzului afectează orice vârstă, sunt categorici medicii specialiști. Nașterea cu surditate congenitală, traumatismele la nivelul capului sau urechilor și îmbătrânirea pot fi tot atâtea cauze pentru care aparatul auditiv nu mai funcționează sau o face la capacitate redusă.
Vârstnicii reprezintă, de regulă, cel mai mare segment social care este afectat de această boală, dar nu numai. „Sunt și copii care se nasc surzi. Este vorba în special de prematuri, născuți cu afecțiuni respiratorii sau icter prelungit, ținuți mult timp în incubator. O concentrație mare de oxigen poate afecta auzul, iar copilul poate avea probleme mai târziu. De asemenea, otitele supurate cronice pot duce la pierderi importante de auz atât la copii, cât și la adulți”, explică medicul primar ORL, Elena Lățcan.
Pierderea de auz la vârste foarte mici are consecințe importante asupra dezvoltării limbajului ducând în final la surdomutitate, astfel că este foarte importantă depistarea cât mai devreme a afecțiunii.
După implant este nevoie
de recuperare și logopedie
Cauza care a dus la pierderea auzului este cea care impune tratamentul de specialitate. Dacă este vorba despre o pierdere temporară sau reversibilă dată de dopurile de ceară sau infecții ale urechii, calea de vindecare este cea a medicamentelor prescrise de medicul ORL.
Însă, dacă este vorba despre pierderea definitivă a acestui simț, atunci este nevoie de proteze auditive pentru a rezolva problema. Una dintre aceste opțiuni, extrem de costisitoare (20.000 de euro), este implantul cohlear. Acesta este un dispozitiv de mici dimensiuni care înlocuiește funcția celulelor nervoase care fac posibil auzul. La copiii mici care suferă de surditate se recomandă această operație chiar după stabilirea diagnosticului, cu mențiunea că unele studii arată că există o posibilă legătură între dispozitivul implantat și meningită.
„Împlantul cohlear uni sau bilateral este indicat în hipoacuzie profundă. Acesta se fixează chirurgical în urechea internă și pentru toată viața. După implantare necesită recuperare și logopedie”, mai spune medicul ORL.
Proteze digitale estetice
Pe plan mondial, mai spune doctorița, se fac eforturi pentru descoperirea de noi metode de tratament și noi aparate, tot mai sofisticate: “Deja protezele clasice sunt acum digitale, din ce în ce mai performante, mai ușoare, mai estetice, intra și retroauriculare indicate în hipoacuzie neurosenzorială uni sau bilaterală medie”.
Pentru părinții care nu vor să fixeze intraoperator alte dispozitive prin operații laborioase și cu riscuri sau copilul nu suportă astfel de intervenții, alternativa poate fi o proteză semiplantabilă BAHA (bonne anchored hearing aide). „Proteza se poate folosi cu succes la copii de la vârsta de două săptămâni, fixată uni sau bilateral, cu o bentiță, iar de la 5 ani se poate fixa cu un implant de titaniu în spatele urechii, fără riscuri pentru medic sau pacient. Este o formulă naturală de protezare fiindcă folosește calea osoasă a capului copilului pentru transmiterea sunetelor. Copilul aude natural prin oasele capului său”.
Aparatele sunt de dimensiuni reduse, digitale, de diverse culori, după cea a părului și a pielii. „Poate fi mascată de păr, se pot monta căști audio sau TV, infraroșii, nu este influențată de câmpul magnetic al diverselor aparate din jur. Nu necesită logopedie, copilul aude imediat ce aparatul s-a fixat pe implant, în spatele urechii. Cel mai performant tip este acum BP100, pacientul putând să audă mai bine în mediul zgomotos – școală sau stradă”, mai spune medicul.
O tendință în vindecarea surdității, în curs de cercetare în SUA, este cea a implantului pe nervul auditiv, care este, se pare, mai performant decât impantul cohlear. O altă soluție a viitorului este cea a celulelor stem care le vor înlocui pe cele distruse sau nefuncționale. În timp, rezultatul final va fi acela că nu vor mai exista persoane surde, sunt de părere specialiștii.
Doi ani pentru a obține o proteză auditivă gratuită
În România, obținerea unei proteze auditive compensată de Casa Națională de Sănătate durează și doi ani. „Cu recomandarea medicală care este valabilă 30 de zile, adeverința de asigurat și buletinul de identitate orice persoană se poate adresa casei de asigurări de sănătate de care aparține. La dosar mai sunt necesare o cerere și o declarație care se completează pe loc”, ne-a explicat Cristina Călinoiu, purtătorul de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
Casa are un buget pentru dispozitive medicale care este nedefalcat, a adăugat aceasta. În funcție de îndeplinirea criteriilor de prioritate afișate pe site-ul instituției cererile se analizează și cele care nu sunt considerate prioritare intră pe o listă de așteptare întocmită cronologic. „Casa compensează 959,8 lei furnizorului de proteze, prețul cel mai mic. Dacă pacientul dorește o proteză mai performantă, suportă diferența din buzunar”. În București, lista de așteptare pentru proteze auditive este acum la nivelul lunii noiembrie 2012. În alte județe,timpul de așteptare este mai mic.
Daniela Șerb
