Din cuprinsul articolului
Virgil Tănase a murit. Scriitorul și regizorul s-a stins din viață la 79 de ani
România este din nou în doliu. Romancierul, dramaturgul și regizorul Virgil Tănase a murit joi, 26 iunie 2025, la vârsta de 79 de ani.
Anunțul decesului a fost făcut de Uniunea Scriitorilor din România, care a transmis un mesaj emoționant în mediul online:
„Uniunea Scriitorilor din România anunţă cu profundă tristeţe încetarea din viaţă, la 26 iunie 2025, a scriitorului şi regizorului Virgil Tănase. (…) Prin dispariţia lui Virgil Tănase literatura română şi arta teatrală suferă o ireparabilă pierdere”, transmite Uniunea Scriitorilor, într-o postare pe Facebook.
Scriitorul și publicistul Eugen Tudoran a reacționat și el la moartea lui Virgil Tănase:
„O veste cumplită. În drum spre aeroport, aflu despre moartea lui Virgil Tănase. Deşi ştiam că e bolnav de multă vreme, vestea mă pune la zid.
Îmi va lua ceva timp pentru a pune pe hârtie gândurile despre un excelent scriitor şi om de teatru, despre răzvrătitul ‘Ţonţu’, despre imensa generozitate a lui şi a familiei sale faţă de mine şi familia mea aflată la ananghie, despre un simţ al prieteniei rar întâlnit, despre ce ne-a adus împreună şi despre ce a făcut ca drumurile noastre să se despartă, chiar dacă pentru mine Virgil a rămas un om pe care l-am iubit dincolo de orice neînţelegere.
În aceste clipe – Lumină lină, dragă Virgil şi condoleanţe alor tăi!”, a scris Eugen Tudoran pe Facebook.
Și fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, a transmis un mesaj de condoleanțe:
„Dumnezeu să-l odihnească pe scriitorul Virgil Tănase.
Într-un exil literar parizian dominat de veleitari frustraţi şi coterii sterile, acest român bonom şi cultivat a reuşit să publice o seamă de cărţi admirabile, la edituri majore, cu un succes de public meritat.
Mi-au plăcut sincer minunatele biografii consacrate lui Cehov, Camus sau Dostoievski, pe care a avut gentileţea să mi le ofere, şi regret că nu i-am descoperit până acum romanele, teatrul sau creaţiile regizorale. Scria într-o franceză impecabilă (sindromul ‘Joseph Conrad’) şi îşi susţinuse doctoratul cu Roland Barthes, cândva bibliotecar al Institutului Francez din Bucureşti.
Văd că un istoric literar îl defineşte ca „om de stânga”. În convorbirile pe care le-am avut, la Paris, am descoperit pur şi simplu un intelectual fertil interiorizat, care-şi urmează discret vocaţia, dincolo de furia istoriei şi de masochismul memoriei totalitare”, a scris pe pagina sa de Facebook Teodor Baconschi.
Virgil Ștefan Nițulescu, directorul general al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, și-a exprimat la rândul său regretul:
„Am avut senzaţia că stăteam faţă în faţă cu istoria. Era un om afabil, rafinat, cultivat. Serile în care am avut ocazia să vorbim mi-au rămas în memorie. Dumnezeu să îl odihnească!”, a transmis Niţulescu, conform Agerpres.
Cine a fost Virgil Tănase
Virgil Tănase s-a născut pe 16 iulie 1945, la Galați. A urmat studii de filologie la Universitatea din București între 1963 și 1968, apoi regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1970-1974).
A fost parte din mișcarea literară onirică, interzisă ulterior de regimul comunist. Primul său roman, „Portrait d’homme à la faux dans un paysage marin”, publicat în Franța la editura Flammarion în 1976, a fost interzis în România. A continuat cu „Apocalypse d’un adolescent de bonne famille” (1980), tradus ulterior în română.
În 1978, autoritățile i-au impus plecarea din țară. Stabilit în Franța, nu a cerut azil politic, păstrând cetățenia română și după obținerea celei franceze.
Virgil Tănase și-a luat doctoratul în sociologia și semiologia artei sub îndrumarea lui Roland Barthes, în 1979. A avut o activitate intensă de scriitor, regizor de teatru și jurnalist. A fost profesor la Institutul Internațional de Imagine și Sunet din Paris.
A condus Centrul Cultural Român de la Paris în două rânduri (1993–1997, 2001–2005). A publicat romane la edituri de prestigiu precum Flammarion, Hachette și Non Lieu, și a montat piese de teatru în România și Franța.
Premii și distincții
Virgil Tănase a primit numeroase distincții pentru activitatea sa:
-
Premiul de dramaturgie al Academiei Române (1997)
-
Premiul de literatură al Uniunii Latine (2004)
-
Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului Literaturii Române (2012)
-
Doctor Honoris Causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați
-
Ordinul Artelor și Literelor din Franța (1987)
-
Ordinul Național „Serviciu Credincios” în grad de cavaler (2002)
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Sursa: DCNEWS