Din cuprinsul articolului
Ce este râsul?
Râsul este definit ca fiind a forma de expresie a emoţiilor printr-o serie spontană de sunete nearticulate acompaniate de gestica şi mimica adecvate. Râsul în mod obişnuit este un act involuntar asociat inconştient cu „starea de bine”.
Râsul nu s-a aflat dintotdeauna pe acest pedestral al dezirabilităţii. Din perspectiva istorică, umorul, deşi recunoscut ca având virtuţi curative (bufonii de la curtea regilor), a fost văzut de-a lungul timpului şi în ipostaza apanajului claselor de jos şi al degradării morale (bâlciurile şi saltimbancii). Indiferent de perspectiva din care este privit, râsul este recunoscut generic pentru virtuţile sale terapeutice şi pentru impactul pozitiv asupra vieţii psihice individuale şi de grup.
De ce râd oamenii?
Cauzele, mecanismul şi funcţionarea au fost cuprinse de-a lungul vremii sub diverse teorii. În perioada primitivă, oamenii care treceau unul pe lângă celălat arătându-şi dinţii, îşi semnalizau de fapt intenţiile paşnice. Odată cu trecerea timpului, râsul s-a dovedit a fi cu mult mai mult decât nu numai semnalizatorul unei intenţii. Din punct de vedere social-psihologic, râsul este o izbândă a corpului asupra puterii dominatoare a raţiunii lucide, fapt dovedit prin cercetarea grupurilor care râd şi care, în dinamica râsului, sunt refractare la gândiri raţionale momentane. De-a lungul timpului râsul a fost privit prin perspective diferite: Sigmund Freud îl descrie ca eliberator pentru energia psihică, filosofii considerau că are origini biologice şi semnalizează trecerea pericolului în timp ce religiile îl interpretează ca pe un semn al manifestării bucuriei lăuntrice.
Care este impactul pozitiv al râsului asupra sănătăţii noastre fizice şi psihice? Cum ne ajută el mai exact?
Din punct de vedere medical râsul, (de 3 – 8 minute) joacă un rol important în ameliorarea şi chiar vindecarea bolilor: îmbunătăţeşte starea psihică, reduce consecinţele stresului, produce endofine. Endorfinele, cunoscute şi sub numele de „moleculele fericirii” sunt substanţe chimice de alinare a durerii, create de către organism în urma dansului, sexului, muzicii plăcute, mâncării condimentate. Endorfinele ajută creierul să ignore durerea. În testele elaborate de către cercetărori, s-a dovedit că rezistenţa participanţilor la durere creşte după o porţie bună de râs.
Mai mult decât atât, cercetările prezentate la conferinţa de Biologie Exeprimentală din Anaheim 2010, arată că râsul are aceleaşi beneficii asupra sănătăţii ca şi exerciţiile fizice (sursa: Scientific American Mind). Râsul stimulează sistemul imunitar al organismului, stimulează respiraţia prin mişcările accentuate ale musculaturii abdominale şi ale muşchiului diafragmei, producând un masaj intern cu beneficii directe asupra circulaţiei sanguine şi asupra creşterii concentraţiei de oxigen din sânge.
Din punct de verede spiritual, râsul este o experienţă eliberatoare. Atunci când râdem, trecutul şi viitorul se estompează şi nu mai există decât prezentul. Aceasta este cea mai scurtă cale către a atinge autenticitatea iar de la a fi autentic până la a fi fericit nu mai este dacât un pas.
Râsul/umorul poate salva o relaţie aflată pe marginea prăpastiei?
Da, râsul poate îmbunătăţi traiectoria relaţiei de cuplu. Câştigul momentelor în care râdem împreună cu partenerul nu constă numai în relaxarea situaţiilor încordate şi cât mai ales în invitarea fiecărui membru al cuplului să adere la un alt mod de a privi provocările zilnice atât în relaţie cât şi în viaţa de zi cu zi. Ca şi în terapie, a aplica noi metode şi tehnici ce garantează detensionarea conflictului, nu înseamnă a rezolva problema. Câştigul unor astfel de momente în care ne amuzăm chiar şi de lucruri mici, constă în declanşarea procesului intern de optimizare a modului de a privi relaţiile şi viaţa în general. Cu cât mai multe momente de destindere şi amuzament, cu atât mai prezentă este starea de „bine” în viaţa de cuplu. Plăcându-se astfel mai mult pe ei înşişi, având un simţ crescut al stimei de sine, partenerii devin mult mai flexibili, mai spontani şi reuşesc să treacă mai uşor peste stările de încordare şi de nervi. O relaţie de cuplu în care se râde, este o relaţie sănătoasă.
Există un anumit interval de ore în care este bine să râdem?
Aş spune mai degrabă că „cine râde de dimineaţă departe ajunge”. Este indicat să ne începem ziua cu o porţie de bună-dispoziţie pe care să nu şsteptăm să o primim din exterior ci pe care să ne-o oferin noi înşine. Plecând de la principiul că lucrurile simple şi mici au efecte mari, recomand ca fiecare persoană să aleagă să înceapă dimineaţa cu câteva minute de destindere: întindeţi-vă în pat, respiraţi profund, zâmbiţi, alegeţi conştient să întâmpinaţi ziua într-un mod optimist. Creierul va prelua imediat aceste semnale şi le va transforma în energie şi vitalitate.
Cercetătorii de la University of Western Ontario din Canada au descoperit că râsul îmbunătăţeşte performanţa mentală şi că angajaţii care au parte de relaxare şi porţii de râs pe parcursul zilei, găsesc soluţii constructive mult mai uşor decât angajaţii stresaţi. Nu este neapărat nevoie să râdeţi în hohote însă zâmbetele dese vă vor răsplăti imediat cu bună dispoziţie. Dacă vă este greu să zâmbţti, gândiţi-vă că o faceţi în primul şi în primul rând pentru voi, pentru sănătatea voastră, pentru echilibrul vostru intern iar asta înseamnă respect de sine.
De ce ne apropiem mai uşor unii de alţii atunci cand râdem?
Din punct de vedere psihologic, prezenţa râsului semnalizează acceptul grupului şi interacţiunea pozitivă a membrilor acestuia. Nu mai este un mister faptul că râsul este contagios iar în grup se râde cel mai bine. Râsul „deschide” foarte mult oamenii, le conferă naturaleţe şi jovialitate. Aici intervine comunicarea inconştientă. Fiecare dintre noi îl percepe pe celălalt prin prisma unei serii de mesaje şi semnale receptate la nivel conştient dar şi la nivel inconştient. Suntem atraşi de un anumit grup sau de anumite persoane aparent inexplicabil însă această atracţie este doar interfaţa unui proces complex care se întâmplă în creierul nostru. O persoană veselă şi amuzantă ne va induce o stare de bine pentru că ne va crea contextul să fim noi înşine naturali şi autentici la rândul nostru. Oamenii care râd bine împreună, muncesc bine împreună, creează frumos împreună, sunt mai sănătoşi şi plini de vitalitate. Să nu uităm faptul că nu încetăm să râdem pentru că îmbătrânim cât mai ales ajungem să îmbătrânim pentru că am încetat să râdem.
Ce fel de exerciţii presupune terapia prin râs?
Terapia prin râs presupune în primul rând socializare. Dacă ne analizăm propriul comportament vom ajunge la concluzia că nu râdem foarte mult atunci când suntem singuri într-o încăpere chiar şi dacă urmărim ceva amuzant la televizor. Cea mai scurtă cale către râsul în hohote este integrarea într-un grup. Grupurile de terapie prin râs au marele avantaj de a fi unitare, coezive şi centrate pe astfel de manifestări. Pe măsură ce grupul se omogenizează, efectele terapiei prin râs cresc.
Terapia prin râs debutează cu exerciţii de relaxare, respiraţie şi eliminare a stresului. La Centrul de Terapie prin Râs Manadrin lucrăm pe salteluţe de gimnastică, direct pe podea, fiind vorba de un atelier dinamic. Nu lipsesc de asemenea exerciţiile amuzante de grup, jocurile şi dansul, exerciţii ce energizează, înviorează şi generează optimism. Vorbim şi despre incapacitatea de manifestare, despre teama de penibil şi despte manifestarea autentică. Oricine poate practica terapia prin râs. Participanţii au vârste cuprinse între 10 şi 60 de ani.
Pe lângă porţia bună de râs, la Centrul de Terapie prin Râs Mandarin, participanţii se bucură şi de un cadru relaxant, liniştit,cu multă verdeaţă, flori, apă chiar în mijlocul Bucureştiului. Întâlnirile au loc săptămânal, în fieacre joi, începând cu 19.00. Doritorii se pot inscrie trimiţând un email la contact@terapieprinras.ro
Mai multe detalii pe www.terapieprinras.ro sau https://www.facebook.com/centrulmandarin
