Din cuprinsul articolului
Un virus necunoscut până acum, care trăiește în interiorul unei bacterii comune din intestin, a fost asociat cu un risc crescut de cancer colorectal, potrivit unui studiu publicat în revista Communications Medicine.
Cercetarea, realizată de echipe din Danemarca și Australia, aduce o piesă nouă într-un puzzle medical esențial: de ce aceeași bacterie apare atât la persoane sănătoase, cât și la pacienți cu cancer?
Studiul arată că persoanele diagnosticate cu cancer colorectal aveau de două ori mai frecvent în microbiomul intestinal o formă particulară de virus – un bacteriofag – care infectează bacteria Bacteroides fragilis. Descoperirea nu dovedește o relație directă cauză-efect, însă conturează un mecanism biologic care ar putea explica diferența dintre colonizarea benignă și evoluția spre boală.
Bacteria comună care ridica un semn de întrebare
Bacteroides fragilis este o bacterie prezentă frecvent în intestinul uman și face parte din flora normală. În ultimii ani, mai multe studii au identificat o asociere între această bacterie și cancerul colorectal, însă paradoxul era evident: dacă este atât de răspândită la persoane sănătoase, de ce ar fi implicată în cancer doar în unele cazuri?
„A fost un paradox faptul că găsim în mod repetat aceeași bacterie în legătură cu cancerul colorectal, în timp ce ea este o componentă normală a microbiomului intestinal la oameni sănătoși”, a explicat microbiologul Flemming Damgaard, de la Spitalul Universitar Odense din Danemarca.
Echipa a analizat mostre de microbiom intestinal dintr-un amplu studiu populațional danez. Cercetătorii nu s-au limitat la catalogarea bacteriilor, ci au investigat și virusurile care trăiesc în interiorul acestora.
Un virus nou, detectat doar la unii pacienți
Rezultatele au arătat că la pacienții cu cancer colorectal, B. fragilis era frecvent însoțită de un bacteriofag – un tip de virus care infectează bacteriile și le poate modifica comportamentul. Acest virus nu corespunde niciunei categorii descrise anterior.
Asocierea a fost confirmată ulterior într-un eșantion mai mare, care a inclus 877 de persoane cu și fără cancer colorectal. Datele au indicat că pacienții cu cancer aveau o probabilitate de două ori mai mare de a prezenta acest bacteriofag în intestin.
„Nu este doar bacteria în sine cea interesantă, ci interacțiunea dintre bacterie și virusul pe care îl poartă”, a subliniat Damgaard. „Nu știm încă dacă virusul contribuie la apariția cancerului sau dacă este doar un semn că mediul intestinal s-a modificat.”
Ce ar putea însemna această descoperire
Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer în țările dezvoltate. Potrivit estimărilor internaționale, o proporție semnificativă din riscul de apariție este legată de factori de mediu, inclusiv dieta, stilul de viață și compoziția microbiomului intestinal.
Microbiomul este un ecosistem extrem de complex. Dezechilibrele pot influența inflamația cronică, răspunsul imun și procesele celulare implicate în transformarea malignă. Adăugarea virusurilor bacteriene în această ecuație introduce o nouă dimensiune.
Bacteriofagii pot modifica activitatea genetică a bacteriilor gazdă, pot activa sau dezactiva gene implicate în producerea de toxine și pot influența capacitatea bacteriilor de a adera la mucoasa intestinală. Dacă virusul descoperit alterează comportamentul B. fragilis într-un mod care favorizează inflamația sau instabilitatea celulară, acest lucru ar putea explica asocierea cu cancerul.
Posibil instrument de screening în viitor
Cercetătorii sugerează că, pe termen mediu, identificarea acestui virus ar putea contribui la dezvoltarea unor metode mai precise de screening. Analizele de scaun utilizate deja pentru depistarea sângerărilor oculte sau pentru testarea ADN-ului tumoral ar putea include, în viitor, și căutarea acestui bacteriofag specific.
„Numărul și diversitatea bacteriilor din intestin sunt uriașe. Până acum era ca și cum am fi căutat un ac într-un car cu fân. Am decis să analizăm ce se află în interiorul bacteriilor – virusurile – pentru a înțelege diferențele”, a explicat Damgaard.
În prezent, screeningul pentru cancer colorectal se bazează pe teste de sânge ocult în scaun, colonoscopie și, în unele cazuri, teste genetice. Introducerea unor biomarkeri microbieni sau virali ar putea îmbunătăți stratificarea riscului, în special la persoanele fără simptome.
Ce știm și ce nu știm încă
Cercetarea se află într-o etapă experimentală. Asocierea este solidă din punct de vedere statistic, însă nu demonstrează că virusul cauzează direct cancerul. Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă bacteriofagul modifică expresia genelor bacteriene, induce inflamație sau interacționează cu sistemul imunitar într-un mod care favorizează transformarea malignă.
În paralel, alte cercetări au arătat că microbiomul intestinal influențează eficiența tratamentelor oncologice, inclusiv imunoterapia. În acest context, înțelegerea rolului virusurilor bacteriene ar putea deschide direcții noi în terapia personalizată.
Impact potențial asupra prevenției
Dacă legătura va fi confirmată, analiza virusurilor din microbiom ar putea deveni un instrument suplimentar în evaluarea riscului individual. Pentru moment, recomandările rămân aceleași: participarea la programele de screening, alimentație echilibrată, menținerea greutății corporale și activitate fizică regulată.
Descoperirea virusului asociat cu Bacteroides fragilis nu schimbă imediat practica medicală, însă mută atenția către o zonă până acum insuficient explorată: virusurile care trăiesc în interiorul bacteriilor intestinale. Într-un domeniu în care fiecare indiciu contează, această piesă nouă ar putea contribui la înțelegerea mecanismelor prin care începe cancerul colorectal și, în timp, la metode mai eficiente de prevenție și diagnostic precoce.
