Din cuprinsul articolului
Pe 2 aprilie este marcată Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, dedicată sensibilizării și informării publicului larg despre tulburarea spectrului autist (TSA).
Această zi are ca obiectiv principal creșterea gradului de conștientizare și înțelegere față de persoanele afectate de autism, evidențiind necesitatea diagnosticării timpurii și a intervenției.
În semn de solidaritate și conștientizare a autismului, mai multe edificii emblematice din București și alte orașe ale țării vor fi iluminate în albastru pentru a marca Ziua Internațională a Conștientizării Autismului.
Ziua Internațională a Autismului, marcată la București prin campania „Nu sunt invizibil!”
Marți, 2 aprilie, 2024, a fost semnat la București, în cadrul evenimentului „Not invisible/ Nu sunt invizibil”, Angajamentul pentru Autism, un document lansat de 200 de organizații ale părinților și specialiștilor.
Evenimentul „Not Invisible/ Nu sunt invizibil”, a fost găzduit la Biblioteca Națională a României, București, și a adunat oameni dedicați și pasionați de această cauză importantă.
În cadrul conferinței de presă, a avut loc lansarea Angajamentului pentru Autism, document ce urmărește să atragă atenția și implicarea mediului politic pentru protecția și sprijinirea drepturilor persoanelor cu autism.
Angajamentul pentru Autism speră să dea încredere mediului politic să-și asume un angajament de protecție a drepturilor persoanelor cu autism, dar și speranță părinților să viseze la o Românie în care familiile copiilor cu minți diverse sunt înțelese, acceptate și sprijinite.
Cu un mesaj puternic și îndemnul la acțiune, organizatorii evenimentului de la București au subliniat importanța înțelegerii, acceptării și sprijinului pentru familiile și persoanele afectate de această tulburare de spectru autist.
În cadrul evenimentului „Nu sunt invizibil” au vorbit Raluca Bogdan- director de dezvoltare Help Autism, Rebecca Shah- șefa adjunctă a Ambasadei Marii Britanii la București, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan- secretar de stat în Ministerul Sănătății, Rareș-Petru Achiriloaie, secretar de stat și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopâie, din partea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Titus Corlățean-senator, Ștefan Pălărie- senator, Mara Calista- deputat, Carmen Orban- consilier de stat Cabinetul Primului Ministru, Daniela Bololoi- președinte RO TSA și FEDRA, Gabriela Răducanu- președinte FOPCD, Cristiana Mărmureanu- membru FEDRA.
Totodată, aceștia și-au asumat Angajamentul pentru Autism, semnând documentul redactat de rețeaua europeană Autism-Europe alături de rețelele și federațiile naționale în autism Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Pentru Drepturi și Resurse Pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autism FEDRA, Federația Organizațiilor de Părinți Care Au Copii cu Dizabilități (F.O.P.C.D.) și Fundația Star of Hope România.
În România sunt 45.000 persoane cu autism
Autismul este o condiție care nu discriminează, afectând indivizi de toate genurile, rasele și naționalitățile, și remarcându-se printr-o incidență în creștere în rândul copiilor. Prin urmare, s-a accentuat importanța acceptării și integrării persoanelor cu autism în societate, promovând totodată educația și sprijinul necesar pentru acestea și familiile lor.
Statisticile evidențiază realitatea tulburătoare în care se află persoanele cu autism în România. Cu aproximativ 45.000 de persoane afectate de această tulburare în țară, este crucial să conștientizăm și să acționăm în mod colectiv pentru a îmbunătăți viața acestor oameni minunați. Un copil din 36 are o tulburare de spectru autist, însă alarmant este faptul că anual sunt diagnosticați doar 2000 de copii conform datelor INS.
Impactul asupra educației este profund, deoarece statistici arată că 1 din 4 copii cu autism din România nu beneficiază de educație corespunzătoare, ceea ce duce la consecințe grave în dezvoltarea lor.
Mai grav încă, sub 1% dintre adulții cu autism din România au un loc de muncă, ceea ce îi expune unui risc crescut de depresie și anxietate, afectându-le calitatea vieții.
Pentru că nu au mijloace să devină autonomi, adulții cu autism sunt predispuși la depresie și anxietate, ceea ce le scade calitatea vieții. Iar pentru că nu beneficiază de servicii sociale și medicale adaptate, aceștia mor cu 16 ani mai tineri decât persoanele tipice.
