Sari la conținut

25 aprilie: Ziua Mondială a Malariei. Diferența între Covid, gripa H3N2 și malarie 

poliovirus
Sursă foto: Arhivă Doctorul Zilei
State cu risc de răspândire a poliovirusurilor

În fiecare an, la 25 aprilie, este marcată Ziua mondială de combatere a malariei. Ziua a fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, cu scopul de evidenţia progresele care au fost realizate pentru prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a accelera lupta împotriva acestei boli.

Într-un moment în care cazurile de Covid sunt în creștere și mii de cazuri și zeci de decese sunt raportate în multe zone din lume, în sdpecial în India, accentul pe gripa H3N2 și malarie este probabil să se schimbe.

Cu toate acestea, invocând Ziua Mondială a Malariei și condițiile meteorologice fluctuante, este important să fim atenți la boala care se transmite la om prin țânțari. Dar cum le putem deosebi?

25 aprilie: Ziua Mondială a Malariei

Malaria este o boală infecţioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale şi subtropicale. Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob, milioane de oameni fiind infectaţi anual în Africa, India, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, America Centrală şi de Sud, ceea ce face ca aproape 50% din populaţia globului să fie sub riscul infestării cu această boală.

Citiți mai departe pentru a afla câteva modalități simple de a diferenția între cele trei.

Într-o interacțiune cu Times Now Digital, dr. Vijay Kumar Gurjar, consultant principal și șef al Departamentului de Medicină Geriatrică de la Spitalul de specialitate Primus Super, a decodat această enigma.

„În mijlocul creșterii infecțiilor virale de gripă, poate fi dificil să distingem dacă febra și durerile corporale experimentate de indivizi sunt cauzate de Covid-19, gripa H3N2 sau malaria transmisă de țânțari. În timp ce se anticipează că Covid-19 va fi pe punctul de a deveni endemic din cauza pandemiei, țara a asistat recent la o creștere uriașă a cazurilor de gripă H3N2.

Și, odată ce musonul ne va lovi, malaria s-ar putea să prezinte un risc în creștere în zilele următoare. Cu malaria reprezentând aproximativ 88% din toate cazurile de malarie din regiunea Asiei de Sud-Est în 2019, conform raportului OMS, aceasta a fost un domeniu de îngrijorare pentru autoritățile de sănătate publică din țară”, a spus dr. Vijay Kumar Gurjar, consultant principal și șef al Departamentului de Medicină Geriatrică de la Primus Super Speciality Hospital, potrivit Times Now

Cu toate acestea, a existat o scădere a numărului de cazuri de malarie în ultimii ani, afirmat de același raport, care ajută la motivarea să reducă amenințarea malariei.

Expertul a mai spus că, în ciuda diferitelor moduri de transmitere, simptomele primare ale acestor boli sunt similare, începând cu febră și dureri corporale.

Cu toate acestea, monitorizarea atentă a diferitelor simptome care au diferențe ușoare poate fi benefică pentru a face distincția între Covid-19, gripa H3N2 și malarie.

Care este diferența între covid, gripa H3N2 și malarie

1. Modul de transmitere: Malaria este diferită de COVID și H3N2 prin faptul că nu se transmite de la un individ la altul. Acest lucru se datorează faptului că parazitul Plasmodium care provoacă malaria este răspândit prin mușcături de la țânțarii Anopheles femele infectate.

În schimb, virusul SARS-CoV-2 responsabil de COVID se răspândește în principal prin picături respiratorii, în timp ce virusul gripal H3N2 se poate răspândi atât prin picături respiratorii, cât și prin contactul cu suprafețele contaminate.

2. Simptome unice: Pe lângă unele simptome similare precum febra, cefaleea și durerea de corp, există și o multitudine de simptome care diferă semnificativ în cazul a trei.

În cazul malariei, simptomele proeminente includ, printre altele, frisoane, dureri musculare, greață și vărsături, iar dacă este lăsată netratată poate deveni severă și debilitantă, ducând la complicații precum anemie, insuficiență renală și malarie cerebrală, care poate pune viața în pericol.

În timp ce în cazul gripei Covid-19 și H3N2, febra, tusea, oboseala, durerea în gât și nasul care curge sunt simptomele primare. Cu toate acestea, Covid-19 prezintă și simptome suplimentare, cum ar fi pierderea gustului sau a mirosului și dificultăți de respirație.

3. Perioada de incubație: Durata perioadei de incubație joacă un rol crucial în distincția dintre aceste boli. Simptomele COVID-19 se manifestă de obicei între 2 și 14 zile după expunere, cu un timp mediu de incubație de 5-6 zile.

În schimb, virusul gripal H3N2 are o perioadă de incubație de 1-4 zile, în timp ce perioada de incubație a malariei se poate extinde de la 7 zile la mai multe luni.

4. Metode de tratament: Modalitățile de tratare a COVID-19, a malariei și a gripei H3N2 diferă semnificativ datorită etiologului distinct al acestor boli. Malaria este de obicei tratată cu medicamente antimalarice alături de măsuri eficiente pentru a limita răspândirea țânțarilor.

În schimb, COVID-19 necesită o abordare pe mai multe direcții, inclusiv medicamente, îngrijire de susținere și vaccinare. Pe de altă parte, gripa H3N2 este gestionată folosind agenți antivirali împreună cu tratament simptomatic pentru a atenua febra, tusea și durerile în gât.

5. Teste care determină infecția: Determinarea tipului de infecție este responsabilă pentru simptome similare de la trei boli diferite, există teste de diagnostic distincte disponibile. Cea mai des folosită metodă de depistare a malariei este examinarea microscopică a frotiurilor de sânge, care se bazează pe detectarea parazitului malariei în celulele roșii din sânge.

În mod alternativ, testele de diagnosticare rapidă care detectează antigenele malariei în probele de sânge sunt utilizate pe scară largă datorită ușurinței lor de utilizare și timpului de răspuns rapid.

Diagnosticul gripei H3N2 se face de obicei folosind teste de antigen care detectează antigenul viral în secrețiile respiratorii, în timp ce testele bazate pe PCR pot oferi rezultate mai precise. În schimb, diagnosticul COVID-19 se bazează în mare măsură pe teste bazate pe PCR care detectează ARN viral în secrețiile respiratorii.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel