Din cuprinsul articolului
Un studiu recent publicat în revista Frontiers in Sleep arată că ora la care mergem la culcare ar putea influența direct sănătatea inimii. Persoanele care se culcă regulat după miezul nopții, mai ales în timpul săptămânii, au un risc mai mare de infarct miocardic comparativ cu cei care adorm între orele 22.00 și 23.00.
Concluzia vine după o analiză amplă realizată pe mii de participanți și adaugă un nou element în lista factorilor de risc cardiovascular: momentul somnului, nu doar durata sau calitatea acestuia.
Legătura dintre ora de somn și sănătatea inimii
Somnul nu este doar o pauză de odihnă. Este un proces biologic esențial care reglează tensiunea arterială, metabolismul și inflamația din organism. Când somnul este perturbat sau întârziat constant, inima și vasele de sânge își pierd ritmul natural de refacere.
„Corpul nostru funcționează pe baza unui ceas intern numit ritm circadian, care reglează starea de veghe și somn, dar și procesele cardiovasculare. Când ne culcăm târziu, forțăm organismul să iasă din această rutină, iar consecințele se pot traduce prin creșterea tensiunii, inflamație vasculară și oboseală cronică”, explică dr. Lars Johansen, cercetător în medicină cardiovasculară la Universitatea din Bergen, într-un comentariu publicat alături de studiu.
Ce a arătat studiul
Cercetarea a analizat datele a 4.576 de adulți monitorizați pe o perioadă de peste 10 ani, în cadrul Sleep Heart Health Study, un proiect care urmărește impactul somnului asupra bolilor cardiovasculare. Participanții au raportat ora obișnuită de culcare în timpul săptămânii și în weekend, iar cercetătorii au corelat aceste informații cu riscul ulterior de infarct.
Rezultatele au fost surprinzător de clare:
-
Persoanele care adormeau după miezul nopții în timpul săptămânii aveau un risc cu 63% mai mare de infarct, comparativ cu cei care adormeau între orele 22.00 și 23.00;
-
Cei care mergeau la culcare foarte devreme (înainte de ora 22.00) aveau, de asemenea, un risc ușor crescut, ceea ce a dus la o curbă în formă de U – prea devreme sau prea târziu, ambele extreme fiind nefavorabile;
-
Chiar și după ce au fost eliminați alți factori de risc (fumat, hipertensiune, diabet, greutate, consum de alcool), ora târzie de somn a rămas un predictor independent al bolilor de inimă.
Cercetătorii au observat că legătura era mai pronunțată în zilele lucrătoare, nu în weekend, ceea ce sugerează că programul rigid de dimineață combinat cu nopțile târzii suprasolicită sistemul cardiovascular.
De ce nopțile târzii dăunează inimii
Mersul la culcare după miezul nopții perturbă secreția de melatonină, hormonul care ajută corpul să intre în faza de refacere. Scăderea nivelului de melatonină determină creșterea cortizolului (hormonul stresului), care menține tensiunea arterială ridicată și inflamația cronică în pereții vaselor de sânge.
În plus, persoanele care se culcă târziu tind să doarmă mai puțin și mai superficial, să mănânce târziu, să folosească ecrane până în ultima clipă și să aibă un nivel mai scăzut de activitate fizică a doua zi. Toate aceste obiceiuri contribuie la creșterea riscului de hipertensiune, obezitate, diabet și dislipidemie – principalii factori care duc la infarct.
„Somnul întârziat este un stres biologic pentru inimă. Nu doar că reduce orele de refacere, dar dereglează complet ritmul intern al organismului, care devine permanent în contratimp cu mediul exterior”, explică dr. Anna Petrescu, medic cardiolog la Spitalul Universitar București.
Ce înseamnă „social jet lag” și cum ne afectează
Termenul de social jet lag descrie decalajul dintre ceasul biologic al unei persoane și programul impus de viața modernă — muncă, transport, rețele sociale, divertisment nocturn.
Cei care adorm târziu și se trezesc devreme în timpul săptămânii trăiesc practic ca și cum ar schimba fusul orar de mai multe ori pe săptămână. Această neconcordanță cronică duce, în timp, la creșterea inflamației sistemice și la tulburări metabolice similare cu cele provocate de lipsa somnului.
Un raport publicat de American Heart Association în 2024 include deja „calitatea și sincronizarea somnului” în lista factorilor cheie pentru sănătatea cardiovasculară, alături de alimentație, activitate fizică, tensiune arterială și colesterol.
Cum putem reduce riscul
Cercetătorii recomandă adoptarea unui program de somn regulat, cu o oră de culcare stabilă între 22.00 și 23.00, și minim 7 ore de odihnă continuă.
Pentru cei care adorm greu sau se simt neodihniți dimineața, medicii propun câteva măsuri simple:
-
Evitarea expunerii la ecrane și lumini puternice cu cel puțin o oră înainte de somn;
-
Limitarea cafelei și a alcoolului după-amiaza;
-
Crearea unui ritual relaxant seara – citit, meditație, respirație controlată;
-
Menținerea unei temperaturi ușor scăzute în dormitor;
-
Evitarea meselor grele după ora 20.00.
„Ora de somn nu este doar o chestiune de confort, ci un indicator al echilibrului intern. Când acest echilibru se rupe, suferă în primul rând inima”, subliniază dr. Petrescu.
Ce urmează
Autorii studiului atrag atenția că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili mecanismele biologice exacte care leagă ora somnului de bolile cardiovasculare. Totuși, dovezile actuale arată clar că sincronizarea somnului cu ritmul natural al corpului este o componentă esențială a sănătății inimii.
„Somnul este un tratament gratuit pe care îl ignorăm prea des. Dacă ne-am culca doar o oră mai devreme, probabil că am salva mii de vieți în fiecare an”, concluzionează autorii studiului publicat în Frontiers in Sleep.
