Din cuprinsul articolului
Medicii din România vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2026, să depună o „clauză de conștiință” dacă refuză anumite proceduri medicale. Colegiul Medicilor din România (CMR) a adoptat miercuri noul Cod deontologic, care introduce această obligație pentru toți doctorii.
Când trebuie depusă „clauza de conștiință”
„Clauza de conștiință” va fi depusă anual la filialele CMR de către toți doctorii care nu vor să facă o anumită procedură medicală – de exemplu, avort la cerere sau transfuzii de sânge. Documentul semnat e cuprins în dosarul pentru reînnoirea avizului de practicare a profesiei – autorizația de liberă practică.
În clauză, explică dr. Bogdan Mălinescu, membru al Grupului de lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală al CMR, medicul va scrie dacă nu dorește să facă anumite proceduri și care sunt acelea.
Noul cod de deontologie medicală definește astfel clauza de conștiință: dreptul medicului de a refuza un act profesional contrar convingerilor sale morale, religioase sau etice, fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului, fără a încălca prevederile legale aplicabile și drepturile pacientului, cu condiția asigurării continuității îngrijirilor medicale.
Definiția cuprinde „o mulțime de condiții impuse pentru a nu periclita actul medical”, explică Mălinescu și, adaugă el, „în situații de urgență, această clauză de conștiință nu mai funcționează”, potrivit romania.europalibera.org.
„Sunt medici care nu doresc să facă o anume procedură medicală (avort – n.r.) pe baza clauzei de conștiință. Codul deotonlogic prevede obligativitatea medicului care se află într-o asemenea situație de a aduce la cunoștința Colegiului medicilor de care aparține faptul că el este sub imperiul acestei clauze de conștiință”, precizează Mălinescu.
„Adică în fiecare an, în momentul în care solicită la Colegiu reînnoirea avizului de practicare a profesiei, deci a autorizației de liberă practică, medicul respectiv va depune la Colegiu și această Clauză de conștiință, prin care el își exprimă faptul că nu efectuează asemenea proceduri, astfel încât, în situația în care este solicitat și refuză actul medical respectiv pe baza clauzei de conștiință și există – să zicem – o reclamație în acest sens (din partea pacientului -n.r.), atunci Colegiul are deja în arhivă că a fost înregistrată Clauza de conștiință”, exemplifică Bogdan Mălinescu.
În fiecare an, toți medicii din România trebuie să obțină autorizația de liberă practică de la Colegiul Medicilor – filiala de care aparțin. Acest lucru presupune depunerea unui dosar cu cererea de avizare, punctele obținute pe baza educației medicale continue, dovada plății cotizației de membru și polița de asigurare pentru răspundere civilă profesională, valabilă pentru anul respectiv. Dosarul poate fi depus personal, prin împuternicit, curier sau prin portaluri online.
Medicii nu pot să profeseze fără a fi membri în Colegiul medicilor și fără acest aviz de liberă practică
„Condițiile celelalte impuse, cum sunt «fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului și cu condiția asigurării continuității îngrijirii medicale» atestă faptul că ne-am asigurat că pacientul nu are de suferit”, detaliază dr. Bogdan Mălinescu.
Doctorii care au Clauza de conștiință semnată și depusă la Colegiul Medicilor pot îndruma pacienții către colegii lor care fac procedurile pe care ei le refuză.
„Ne-am gândit că este util să facem acest lucru și cred că este și rațional”, mai spune Bogdan Mălinescu.
Medicii afirmă că, în cazurile grave în care viața femeii este pusă în pericol, Clauza de conștiință nu mai este valabilă în cazul avortului.
„Avorturile la cerere sunt avorturi voluntare, pentru că pacienta nu își mai dorește sarcina respectivă. Aici există următoarea posibilitate: sunt foarte mulți medici care fac avorturi medicamentoase. În momentul de față, avortul chirurgical este o metodă desuetă, nu prea se mai face. Există avortul medicamentos. Ceea ce înseamnă că, dacă eu refuz să fac avortul, pot să trimit pacienta la un coleg care face avort medicamentos”, completează prof. univ. dr. Liana Pleș, președinte al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor din Municipiul București și membru al Grupului de Lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală al CMR.
