Din cuprinsul articolului
Masa de Crăciun este momentul perfect în care acest mecanism alimentar devine vizibil pentru toată lumea. După sarmale, friptură, cârnați sau salată de boeuf, apare aproape inevitabil pofta de cozonac, prăjituri sau ciocolată. Iar după desert, parcă „merge” din nou ceva sărat: un colț de pâine cu salată, o felie de șorici sau o gustare crocantă. Nu este lipsă de voință și nici lăcomie – este biologie pură.
Nutriționistul Mihaela Bilic explică faptul că această alternanță dulce–sărat este firească și ține de două nevoi diferite: una a creierului și alta a corpului.
Masa de Crăciun, scena perfectă pentru contrastul dulce–sărat
Preparatele tradiționale de Crăciun sunt în mare parte sărate și consistente: carne, ouă, murături, brânzeturi, sosuri. Ele hrănesc corpul, aduc sațietate și furnizează sarea de care organismul are nevoie pentru funcțiile vitale. După această „hrană serioasă”, creierul cere însă recompensa: ceva dulce, care să inducă liniște și plăcere.
„Creierul caută confortul și starea de bine, corpul caută supraviețuirea”, explică Mihaela Bilic. De aici vine nevoia de desert după masa principală – un obicei prezent în toate culturile, nu doar în tradiția românească.
La masa de Crăciun, tentațiile sunt multiple și prelungite. După cozonac sau prăjituri, revenirea la gustul sărat apare pentru că zahărul nu hrănește corpul, ci doar calmează creierul. Organismul simte din nou nevoia de echilibru, iar sarea redevine atractivă. Astfel se formează cercul dulce–sărat, care se poate repeta ore întregi, mai ales într-un context festiv, relaxat și emoțional.
Problema nu este desertul în sine, ci faptul că zahărul devine un „anestezic” pentru oboseală, stres sau emoții. Sărbătorile amplifică aceste stări, iar creierul cere tot mai des recompense rapide.
Salata de boeuf, sushi și cartofii reci: aliați neașteptați ai digestiei
Masa de Crăciun nu înseamnă doar excese, ci și preparate care pot ajuta digestia, dacă sunt înțelese corect. Mihaela Bilic atrage atenția asupra amidonului rezistent, un tip de glucide care hrănește microbiota intestinală și nu îngrașă.
Cartofii fierți și apoi răciți – precum cei din salata de boeuf sau salata orientală – conțin amidon rezistent. Acesta ajunge nedigerat în colon și susține bacteriile benefice. În combinație cu murăturile în saramură, care au efect probiotic, aceste preparate pot fi mai „prietenoase” cu intestinul decât par la prima vedere.
„Salata de boeuf este perfectă ca prebiotic datorită cartofilor fierți și răciți, dar și probiotică datorită murăturilor – problema apare din cantitatea mare de maioneză”, explică nutriționistul.
Șoriciul, vedeta sărată a sărbătorilor
Un alt exemplu tipic de masă de Crăciun este șoriciul. Deși asociat adesea cu excesul, el este o sursă concentrată de colagen și proteine, cu un conținut relativ redus de grăsime dacă este curățat corect. Consumat cu măsură, poate satisface pofta de sărat a corpului fără a declanșa automat nevoia de dulce.
Corpul cere sare pentru a funcționa, creierul cere zahăr pentru a se liniști. Problemele apar doar atunci când dulcele devine soluția universală pentru stres, oboseală și emoții.
Un desert mic, savurat conștient, este parte din tradiție și din echilibru. La fel și preparatele sărate, consumate cu atenție. Crăciunul nu este despre interdicții, ci despre înțelegerea semnalelor pe care ni le trimite organismul.

