În opinia doctorului Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, fumatul omoară mai mulți oameni decât alcoolul, accidentele de circulatie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crimă la un loc.
Cei mai expuși la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt, în primul rând, copiii și adolescenții. Speranța de viață a fumătorilor scade în medie cu 10 ani față de nefumători. A ceastă consecință se realizează prin multiplele afecțiuni unde fumatul acționează ca factor cauzal sau de risc.
Astfel, tabagismul induce 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. Cele mai frecvente alte tipuri ale acestei cumplite maladii sunt cele ale gurii, gâtului, buzelor, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, vezicii urinare, colului uterin, bolile leucemice etc.
Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar de 23 ori mai mare la sexul masculin și de 13 ori mai mare la sexul feminin. Alte riscuri pentru fumătorul activ sunt cele de a deceda prin boală obstructivă cronică, care este de 12-13 ori mai mare față de nefumători, progresia cu 50% mai rapidă a aterosclerozei, riscul de 2 până la 9 ori mai mare de a face un infarct miocardic (în funcție de numărul de țigări fumat e zilnic) și riscul de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip II.
Gravida îmbolnăvește și copilul
Pentru femeia gravidă fumătoare, există de 1,3-2,5 ori mai multe șanse de a avea o naștere prematură, iar fumatul în timpul sarcinii induce 20-90% dintre cazurile de moarte subită infantilă. Și fumatul p asiv aduce riscuri suplimentare. O c onviețuire alături de fumători crește riscul de apariție a cancerului pulmonar cu 20- 30% la per – soanele nefumătoare și de boli cardiace cu 25-35%. În ac est context, legea antifumat din 2016 a încercat să protejeze atât fumătorul pasiv cât și pe cel activ, iar ef ectele s ale s e fac deja simțite pe toate planurile.
