ALIMENTAȚIA în POST. Dr. Florin Ioan Bălănică: „Feliile de pâine cu zacuscă sunt o bombă calorică pentru organism”

ALIMENTAȚIA în POST. Dr. Florin Ioan Bălănică: „Feliile de pâine cu zacuscă sunt o bombă calorică pentru organism”
ALIMENTAȚIA în POST. Dr. Florin Ioan Bălănică: „Feliile de pâine cu zacuscă sunt o bombă calorică pentru organism”

Doctorul specialist în medicină personalizată, nutriție și nutrigenomică spune că trebuie să fim atenți la ce mâncăm în post, fiindcă riscăm să ne facem praf organismul cu tot felul de mâncăruri grase sau cu alimentele sintetice pe care le găsim în rafturile magazinelor.

Dana Lascu

Postul este o stare mentală, „un exercițiu de echilibru emoțional, de stări, atitudini, reacții și nicidecum o perioadă de restricții alimentare”, explică renumitul specialist. „Nu cred că ținem post dacă nu mâncăm carne, dar suduim la semafor sau gândim nepotrivit despre un coleg sau vecin.

Când decidem că vrem să ținem post este bine să ne pregătim, iar pregătirea presupune atât pregătire mentală cât și alimentară”, explică dr. Florin Ioan Bălănică. Alimentația în post nu este și nu trebuie să fie una întâmplătoare, majoritatea persoanelor luând în greutate pentru că iau decizii nepotrivite, cum ar fi pâine, zacuscă, soia și cartofi prăjiți, iar alții scad în greutate prin subalimentare, detaliază specialistul.

Nu vă îmbuibați înainte de a începe postul

„Nu poți intra în perioada de post după ce ai îngurgitat cantități industriale de alimente, combinate greșit și, deodată, restricția. Și nici nu poți reveni la obiceiurile alimentare nepotrivite, după perioada de post. Sunt pline camerele de gardă ale spitalelor de urgență de „mâncăi” care au ținut post, iar mai apoi au „scăpat” în diverse preparate grase și grele”, spune dr. Bălănică.

Totodată, postul poate să aibă mai multe conotații, una spirituală și alta legată de sănătate. „Cea legată de sănătate este probată de generații, străbunii noștri țineau post și aveau argumentul bunului simț. Îmi amintesc de bunica, ea postea miercurea și vinerea, și simțea că acest lucru aduce liniște, mulțumire și echilibru în familie. Sunt convins că fiecare dintre noi are o motivație și un argument pentru care ține sau nu post.

Din punctul meu de vedere, postul mai este și un moment de introspecție, de timp petrecut cu tine, într-o societate care și-a pierdut morala, iar timpul a devenit din ce în ce mai prețios. În fapt, timpul este singura resursă neregenerabilă și chiar dacă știam teoretic, doar acum ne-am dat într-adevăr seama. Iar dacă nu putem ține post dintr-un motiv sau altul, poate chiar din motive medicale, asta nu înseamnă că nu putem ajuta, dărui, purta normal și gândi pozitiv”, explică medicul.

Linte, năut și fasole. Fără ulei sau margarină

Specialistul atrage atenția că sănătatea înseamnă, de fapt, echilibru nutrițional și nu șocuri alimentare sau de greutate. „Vă sfătuiesc să consumați în post vegetale bogate în proteine, întrucât numai proteinele ne dau starea de sațietate. Ca exemplu, lintea verde, năutul, fasolea boabe cât mai închisă la culoare, fasolea verde și ciupercile, gătite la abur și cuptor.

Soia are o cantitate mare de proteine, dar și o mare cantitate de grăsimi vegetale și nu este indicată tuturor. Totodată, soia este un fitoestrogen contraindicat în cantități mari femeilor cu patologii de sân și ginecologice. Folosiți-vă imaginația și combinați alimentele vegetale cu cantități mari de proteine cu fructele nu foarte bogate în zahăr și legumele de culoare verde”, spune el.

Ne recomandă și să nu folosim ulei în exces, „iar câteva felii de pâine albă cu zacuscă reprezintă o bombă calorică pentru orice organism. Gătiți, în loc de zacuscă, o tocăniță de legume, de exemplu de dovlecei și ciuperci, și nu folosiți ulei, folosiți o supă de rădăcinoase.

Totodată, margarina ar trebui să fie o altă formă de ulei vegetal, dar țineți cont că nu e chiar așa. Uleiurile vegetale sunt lichide, iar ca să ajungă în formă solidă, așa cum este margarina, suferă un proces chimic de hidrogenare și/sau amestec cu grăsimi de origine animală. Dacă sunteți normoponderali puteți să stropiți cu câteva picături de ulei de măsline mâncarea sau salată, dar numai atât”.

De ce par bărbații mai tineri decât femeile

Calitatea pielii este influențată și de consumul de proteine bune. „Bărbații, care consumă o cantitate mai mare de proteină animală, par mai tineri decât femeile de aceeași vârstă. Un alt motiv este testosteronul, hormonul masculinității și care este răspunzător și de reglarea densității și a gradului de tonifiere a pielii.

Femeile, în schimb, au tendința de a consuma alimente cu aport ridicat de carbohidrați, adică dulciuri și făinoase, pentru creșterea nivelului serotoninei, hormonul stării de bine. Tinerețea și lupta cu vârsta vine din sănătatea interioară, a organelor noastre interne, iar postul contribuie din plin la acest lucru”, conchide specialistul.

Ce sunt proteinele și la ce sunt bune ele

Proteinele vegetale sunt diferite de cele animale, chiar dacă se numesc tot proteine. Dar, ce sunt ele? „Sunt lanțuri de aminoacizi care contribuie la funcțiile vitale ale organismului. Imunitatea înseamnă proteine, hormonii înseamnă proteine, musculatura înseamnă proteine, până și pielea înseamnă proteine.

De fapt, proteinele de bună calitate sunt cărămizile care stau la baza sănătății noastre. Există o diferență majoră între proteinele de origine animală și cele de origine vegetală. Cele de origine animală conțin toți aminoacizii esențiali de care noi avem nevoie pentru o viață sănătoasă, pe când cei de origine vegetală conțin aminoacizi neesențiali. Numai boabele de soia și quinoa sunt proteine vegetale complete, adică au toți aminoacizii esențiali. O altă diferență o constituie gradul de utilizare și absorbție a proteinelor, cele de origine animală fiind superioare din acest punct de vedere. Din cei 22 de aminoacizi necesari sintezei proteinelor, 10 sunt considerați a fi esențiali, 7 neesențiali și 3 sunt oarecum la mijloc”, spune dr. Bălănică. De câte proteine avem nevoie zilnic? „Puțin sub 1g/kg corp”, dezvăluie el.

„Suntem omnivori! N-am cunoscut vreun vegan care să fi ajuns la 100 de ani”

„Un adult poate să nu consume proteine de origine animală, adică din carne, lapte și ouă, dar un copil în creștere nu. Proteinele sunt esențiale în formarea orică- rei noi celule. Omul este omnivor, iar eu sunt adeptul echilibrului. Orice extremă nu este sănătoasă. Și dacă o să-mi spuneți, uite noi suntem vegetarieni sau vegani și suntem mai sănătoși decât cei care mănâncă proteine animale, vă răspund: consider că trebuie să învățăm de la cei care experimentează sănătatea și longevitatea, iar până acum am cunoscut persoane de peste 100 de ani, chiar și în familia mea, care mâncau echilibrat, dar n-am cunoscut niciun vegetarian sau vegan de peste 50 de ani”.

De asemenea, spune specialistul, proteinele se pot completa reciproc dacă sunt consumate la aceeași masă. „Exemplu: orez brun cu fasole (orezul are cantități mici de lizină, iar fasolea este deficitară în metionină; Iaurt cu cereale integrale, fasole verde cu varză, etc”, detaliază dr. Florin Ioan Bălănică.

CARTE DE VIZITĂ:

Dr. Florin Ioan Bălănică este specialist în Medicină Personalizată, Nutriție și Nutrigenomică, asociat al Academiei Americane de Nutriție și Dietetică, reprezentant Oficial în România al Organizației Europene de Lifestyle Medical (ELMO), Lifestyle Coach, fondator al Școlii pentru Sănătate și Longevitate, speaker și trainer, Fondator al #MetodeiDrBalanica pentru prevenție și tratament. www.doctorbalanica.ro.

0 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook