Infrastructura medicală privată acoperă 75% din totalitatea unităţilor medicale din România, cu o creştere medie anuală de 300%, în ultimii 15 ani.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, dezvoltarea sistemului medical privat s-a extins de 60 de ori, din anul 1997, în ceea ce priveşte unităţile medicale şi personalul angajat. Aşa se face că, până în anul 2014, numărul paturilor din unităţile medicale private a crescut de la 63 la aproape 5800. În acelaşi timp, paturile din sistemul public s-au împuţinat, de la 166.411 la 125.192, ceea ce înseamnă o scădere de 24,76%. Cele mai mari scăderi sunt înregistrate în judeţele Arad şi Tulcea, unde numărul de paturi s-a înjumătăţit. Cele mai multe paturi în sistemul privat sunt în Bucureşti (1312), Iaşi (709), Braşov (466) şi Arad (345), iar la polul opus, există 14 judeţe fără o astfel de facilitate (vezi Figura 1. Harta privind numărul paturilor în unităţile private din România).
Există o preocupare constantă în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă. Nicio investiţie nu este făcută înainte ca un jucător să analizeze nevoile şi să îşi ia toate măsurile necesare pentru ca rezultatul să fie cel dorit şi estimat. A nu se înţelege că suntem în competiţie cu sistemul public de sănătate. Ba, dimpotrivă, căutăm să ne completăm, deci să fim două structuri complementare. La început, a fost dificil, dar acum lucrurile s-au aşezat şi există o oarecare predictibilitate, mai ales că avem un scop comun: acela de a oferi cele mai bune servicii pacienţilor noştri, deziderat pe care noi îl completăm cu acela de a menţine un preţ accesibil, susţine Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private şi al Alianţei Pentru Sănătate din România.
Dacă în 1997, existau doar 2 spitale private, acum numărul lor a ajuns la 161. În acelaşi interval, sistemul de stat a închis 50 de unităţi, ajungând la 366, ceea ce înseamnă o scădere de 12%. În judeţele Arad, Bihor, Botoşani şi Hunedoara, activitatea a încetat în câte 4 spitale.
O situaţie similară se întâlneşte şi în cazul personalului medical, fie că vorbim despre medici, fie că facem referire la personalul medical mediu şi auxiliar. Numărul medicilor care lucrează în mediul privat a crescut de la 2,23% (1997) la 25,98% (2014), ca pondere din totalul medicilor care lucrează în România, inclusiv medici de familie şi stomatologi (vezi Figura 2. Harta privind numărul medicilor din sistemul privat de sănătate).
Infrastructura, ce numără în jur de 10.000 de angajaţi, acoperă aproape întreaga ţară şi ne permite să implementăm cu succes programe de prevenţie, protecţie şi informare, care vin la pachet cu preţuri deseori reduse, dar frecvent cu un cost mult peste cel decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, şi chiar gratuite, completează Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private şi al Alianţei pentru Sănătate din România.
În România există, în prezent, 56.295 de unităţi sanitare, de la spitale, cabinete şi clinici de specialitate, farmacii şi laboratoare de analize. Dintre ele, 75% sunt private, diferenţa semnificativă fiind dată de policlinici, centre şi cabinete medicale de specialitate şi cabinete stomatologice, în aceste situaţii fiind vorba despre 90% pondere privată. Anual, în sistemul privat de sănătate ajung peste 5 milioane de pacienţi.
