Astăzi este „Lunea curată”, prima zi a Postului Mare al Paștelui. Ce nu au voie femeiele să facă

În credința populară, primele zile ale Postului Mare sunt pline de obiceiuri speciale moștenite de la strămoșii noștri. Aceste obiceiuri au puterea de a curăța oamenii și de a le proteja casele și animalele de rele.

Fiecare zi a săptămânii are o semnificație specială. Prima zi a Postului Mare este cunoscută și sub numele de Lunea Curată, o zi în care oamenii de la țară se angajează în mod tradițional în ritualuri de curățare pentru a-și purifica spațiile de locuit.

În această zi, femeile se abțin de la orice muncă, cu excepția spălării rituale a vaselor, pe care le depozitează ulterior în podurile caselor lor.

Prima zi de post se numește și Spolocania

În Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci, oamenii “se spală” cu băutură la cârciuma satului de mâncarea de dulce pe care au consumat-o până acum.

În trecut, la aceste petreceri cu băutură participau şi femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brâu. Aici, ele beau rachiu fiert cu piper în credinţa că le va creste cânepa mare, iar pentru a fi sigure de această reuşită aruncau cu paharul de băutură în tavan zicând: „atâta să crească cânepa în vară”. În această zi se mânca doar pâine nedospită.

În alte părţi ale ţării, în ziua de Spolocanie vasele din care s-a mâncat până la Lăsata Secului se spălau cu leşie şi se urcau în pod, unde se păstrau până la Crăciun.

“În Calendarul Popular al românilor, Postul Paştelui începe cu îngăduinţă. Spolocania este numele primei zile de post şi sta sub semnul purificării. În această zi, vasele în care s-a gătit şi s-a mâncat „de dulce” se curăţă şi se urcă în pod, iar în casă sunt coborâte oalele şi blidele speciale pentru perioadele de post. Avem de-a face, de fapt, cu o spălare ritualică a tuturor urmelor ce ar putea spurca Postul, respectat cu stricteţe în hotarul satelor noastre.

Spolocania e una dintre zilele despre care se spune că „scurtează postul”, deoarece îngăduie beţiile şi petrecerile, acestea din urmă desfăşurându-se îndeosebi sub patronajul femeilor.

Acestea se adună într-o casă şi torc, ca să le crească înaltă cânepa, iar la ceas de seară petrec cu multă băutură, ca să-şi spele gura şi stomacul, să fie curate în post. „Toată ziua beu şi joacă – pentru cânepă, şi aduc pe cineva ’nalt în casă, ca să fie cânepa subţire şi ’naltă!, notează Elena Niculiţa-Voronca în “Datinile şi Credinţele poporului român, 1903.

Ce nu trebuie să facă femeile în prima zi din Postul Paștelui 2024

În volumul „Sărbătorile la români”, etnologul și folcloristul Simion Florea Marian adună și descrie cu măiestrie modul în care românii din diverse zone ale țării își sărbătoreau „lunea curată”, notează Redacția.

De la Banat la Bucovina și Moldova, fiecare regiune adaugă propriile nuanțe acestor tradiții, oferind o imagine complexă și colorată a patrimoniului cultural românesc.

În Banat, „lunea curată” aducea cu sine obiceiul de a te da în scrânciob sau a te căra în legănuș, practici menite să aducă sănătate pe tot parcursul anului. De asemenea, această zi semnala începutul țesutului cămășilor în gospodării, o activitate esențială în pregătirea pentru sărbătorile pascale.

În Bucovina, femeile nu pregăteau mâncare fierbinte în această zi, optând în schimb pentru hrană rece precum pâine, mălai, varză murată sau castraveți murați. Această abstinență de la mâncarea gătită avea scopul de a proteja copiii de boli și afecțiuni.

Moldovenii aveau obiceiul de a face curățenie generală în „lunea curată”, spălând vasele și distribuind lumânări de pomană.

Tradiția Spolocaniei, care implică consumul de borș gol cu pâine sau mălai pentru purificarea trupească, reflectă dorința de curățenie interioară, chiar dacă în timp aceasta a fost adesea înlocuită cu obiceiuri mai puțin sănătoase.