Din cuprinsul articolului
Vedetele mesei pascale sunt ouăle, dar pot deveni un pericol pentru sănătate dacă nu sunt proaspete. Iată cum să le testezi acasă, simplu, pentru a nu-ți pune sănătatea în pericol.
Ouăle „se strică” atunci când încep să se descompună din cauza bacteriilor sau mucegaiului. Când ai îndoieli, există mai multe metode pe care le poți folosi pentru a determina dacă ouăle sunt sigure de consumat, potrivit Adevărul.
Primul lucru pe care trebuie să-l verifici este data de expirare de pe ambalaj. Dacă nu mai ai cutia sau nu este clar indicată, există câteva teste practice pe care le poți face acasă.
Testul mirosului
Dacă un ou este stricat, vei simți un miros puternic, neplăcut, chiar înainte să-l gătești. Sparge oul într-un bol curat și miroase-l cu atenție. Dacă simți un miros urât, aruncă-l imediat și spală bine bolul.
Verificarea cojii
Cojile ouălor pot oferi indicii importante. Dacă oul este crăpat, lipicios sau are urme de pudră (semn de mucegai), mai bine nu-l folosești. Aceste semne arată că oul a fost contaminat cu bacterii.
Testul de plutire
Pune oul într-un bol cu apă. Dacă se scufundă și rămâne pe fund, este proaspăt. Dacă se ridică ușor sau plutește, este vechi. Totuși, chiar dacă se scufundă, nu înseamnă automat că e bun. Combină acest test cu cel al mirosului și al luminii.
Testul luminii
Dacă ai o lanternă, poți ține oul în fața luminii într-o cameră întunecată. În ouăle proaspete, gălbenușul e poziționat central și camera de aer e mică. Cu cât oul este mai vechi, cu atât camera de aer crește.
Ouăle ar trebui păstrate în frigider, de preferat în interiorul acestuia și nu pe ușă, unde temperatura se schimbă mai des. Chiar dacă nu prezintă semne evidente de alterare, este recomandat să le verifici înainte de consum, mai ales dacă au fost depozitate o perioadă mai lungă.
Cu puțină atenție și câteva teste simple, te poți asigura că ouăle tale sunt proaspete și sigure pentru consum.
Verifică albușul și gălbenușul
După ce spargi oul, uită-te la consistența lui. Un ou proaspăt are albușul dens și gălbenușul bine centrat. Dacă albușul e subțire și se împrăștie ușor, oul e deja mai vechi.
