Din cuprinsul articolului
Nu luați suplimentele pentru stimularea imunității fără sfatul unui medic. Bolile autoimune nu sunt noi, însă multe dintre ele au fost incluse recent în această categorie, pe măsură ce metodele de diagnostic au avansat şi modul lor de producere a devenit mai clar.
Deşi nu s-a dovedit, poluarea, expunerea la substanțe toxice, dar și administrarea ”după-ureche” a suplimentelor pentru „stimulare a imunității” au fost puse pe seama „exploziei” de boli autoimune.
Lupusul, greu de „ucis”
Pus în faţa primelor semne ale bolii, un pacient nu ştie exact la ce medic să apeleze. De exemplu, de lupus „se ocupă” şi dermatologul, şi reumatologul, şi nefrologul, fiind o boală care atacă rând pe rând cam toate organele. Primul semn este pata de pe faţă, despre care se spune că ar semăna fie cu muşcătura lupului, fie cu un fluture.
„Denumirea nu trebuie interpretată în sensul în care bolnavii ar dobândi un comportament și o înfățișare specifice animalului ce a inspirat-o”, spune Rozalina Lăpădatu, preşedintele APAA.
De cele mai multe ori, lupusul „nu atacă” doar faţa, ci mai multe părţi ale organismului (lupus sistemic eritomatos). Cam 9.000 de români au această formă, 93% fiind femei cu vârsta medie de 43 de ani. Pentru diagnosticarea lui e nevoie în medie de patru ani și de consultarea a trei medici diferiți.
„Avem în asociaţie o fată diagnosticată foarte greu cu lupus, absolventă de facultate, care se internează aproape lunar. A făcut stop cardiac, atac vascular, a fost în comă. Acum, după o serie de investigaţii şi după ani de tratament, diagnosticul de lupus e sub semnul întrebării, pentru că analizele acelea îi ies bine”, adaugă Rozalinda Lăpădatu.
Tratament sau scaun cu rotile
Nu luați suplimentele pentru stimularea imunității fără sfatul unui medic. Pentru bolnavii de scleroză multiplă, nu diagnosticarea, cât accesul la tratament e o problemă. Bolnavii au nevoie urgent de tratament cu interferon, pentru a nu rămâne cu sechele, ori listele de așteptare se întind și pe câteva luni. „Scleroza e cea mai invalidantă boală a adultului tânăr. Toţi pacienţii au nevoie de tratament imediat”, spune prof. dr. Ovidiu Băjenaru. În România, cam 10.000 de persoane suferă de această boală, care, netratată, poate duce la paralizie şi chiar la pierderea vederii.
Nu luați suplimentele pentru stimularea imunității fără sfatul unui medic
Stresul„lovește” și la stomac
Bolile inflamatorii intestinale, o altă categorie de afecțiuni autoimune, apar tot mai des la tineri de 20-30 de ani. Au la bază o predispoziție genetică, însă factorii ce le declanșează țin de stilul de viață agitat: stresul, fumatul în exces, alimentația dezechilibrată sau antibioticele în exces. Pacienții se confruntă cu dureri de stomac, diaree (ce poate să dureze săptămâni sau chiar luni) și oboseală. În final, devin o povară pentru sistemul de sănătate și pentru societate. În România, sunt aproximativ 5.000 de pacienți cu astfel de boli.
Sfatul medicului: „Odihniți-vă suficient și evitați stresul”
Medicul Anca Zbranca oferă câteva sfaturi pacienților care cu psoriazis, lupus și alte boli autoimune ce afectează în principal pielea.
Pe lângă tratamentul propriu-zis, pacienţii care suferă de psoriazis, lupus şi alte boli autoimune dermatologice trebuie să respecte o serie de reguli de îngrijire şi să acorde o atenţie deosebită produselor cosmetice pe care le folosesc.
Profesorul Anca Zbranca le recomandă bolnavilor de psoriazis să folosească în special produse cosmetice cu textură mai grasă, întrucât o atmosferă prea uscată dăunează pielii şi aşa inflamate.
Și expunerea la ultraviolete este indicată în cazul psoriazisului, însă nu trebuie să uitați de cremele cu protecție solară.
„Fototerapia face parte din linia de tratament pentru psoriazis şi există chiar lămpi cu ulatraviolete”, precizează specialistul. Dacă există leziuni şi pe scalp, este indicat să folosiţi un şampon special, recomandat de dermatolog şi să nu răniţi pielea capului cu peria.
Dacă în cazul psoriazisului, soarele este chiar indicat, bolnavii cu lupus nu au voie însă să se expună deloc la raze și trebuie să folosească produse cu indice mare de protecție solară și vara, și iarna.
„În ceea ce priveşte stilul de viaţă, se recomandă alimente bogate în vitamina E şi efort fizic moderat”.
De asemenea, este indicată renunţarea la obiceiuri nesănătoase, precum consumul de alcool în exces sau fumatul. Pacienţii care urmează un tratament cu cortizon, se recomandă un regim alimentar sărac în sare. Bolnavii trebuie să respecte un program de odihnă și, pe cât posibil, să evite stresul.
