Din cuprinsul articolului
Atenționare pentru persoanele născute între anii 1981 și 1995. Chiar dacă sunt tineri, după o anumită vârstă este esențial să urmăm sfaturile medicului și să realizăm periodic o serie de analize și investigații. Acestea ne pot ajuta la depistarea precoce a unor boli grave.
Generația milenială
Tot mai mulți tineri se îmbolnăvesc de afecțiuni întâlnite înainte mai ales la vârste mijlocii sau înaintate, precum hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și diferite forme de cancer. Studiile arată că generația milenială, adică persoanele născute între 1981 și 1995, are un risc mai mare de a dezvolta tumori decât părinții lor.
Datele arată că, între 1990 și 2019, numărul cazurilor de cancer cu debut precoce – diagnosticate la persoane sub 50 de ani – a crescut la nivel global cu 79%, iar mortalitatea asociată acestor boli a urcat cu 28%.
80% dintre cazurile de cancer sunt de tip „sporadic”
Specialiștii explică faptul că aproximativ 80% dintre cazurile de cancer sunt de tip „sporadic”, adică nu au cauze ereditare, ci sunt declanșate de factori de mediu și de stil de viață. Printre aceștia se numără alimentația dezechilibrată, expunerea la poluanți, nivelul scăzut de activitate fizică, lipsa odihnei, stresul și contactul prelungit cu substanțe nocive.
Factori care influențează riscul de îmbolnăvire
Astfel, principalii factori care influențează riscul de îmbolnăvire sunt cei asociați stilului de viață contemporan – un mod de viață semnificativ diferit de cel al generațiilor anterioare.
Alimentația dezechilibrată
Unul dintre principalii factori care stau la baza acestei „noi epidemii” este alimentația. Obezitatea infantilă a început să crească alarmant în anii 1980. În 2022, peste 390 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani erau supraponderali, dintre care 160 de milioane erau obezi, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această afecțiune nu ține doar de aspectul fizic: ea este asociată cu rezistență la insulină, inflamație cronică de grad redus și modificări hormonale care cresc riscul de cancer colorectal, mamar sau endometrial, potrivit Adevărul.
Efectele obezității
Mai important este faptul că efectele obezității din copilărie nu dispar odată cu vârsta. Conform Fundației pentru Cancerul de Colon, o meta-analiză care a inclus peste 4,7 milioane de persoane a arătat că indivizii cu un indice de masă corporală (IMC) ridicat în copilărie prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal la maturitate: cu 39% mai mare la bărbați și cu 19% mai mare la femei, comparativ cu cei care au avut un IMC sănătos în copilărie.
Modificările alimentare au influențat și microbiota intestinală. Studiile arată că o dietă bogată în alimente ultraprocesate reduce diversitatea bacteriană și crește proporția tulpinilor care produc metaboliți proinflamatori.
Acest fenomen contribuie la apariția unor afecțiuni gastrointestinale precum sindromul de colon iritabil sau SIBO (suprapopularea bacteriană a intestinului subțire) – boli care par aproape endemice în rândul generației mileniale. Dacă întrebi într-un grup de persoane în jur de 30 de ani câți au probleme digestive, vei observa că puțini rămân cu mâna jos.
Riscurile ascunse pentru sănătatea milenialilor
Al doilea mare vinovat este alcoolul, întrucât întâlnirile dintre mileniali gravitează adesea în jurul unei mese pline cu mâncare și băutură. Timp de mai mulți ani s-a crezut că un pahar de vin ar putea avea un efect „protectiv”, însă astăzi știm că nu există un nivel sigur de consum de alcool. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) îl clasifică drept carcinogen de Grup 1, la același nivel cu tutunul. Motivul este că organismul transformă etanolul în acetaldehidă, un compus care deteriorează ADN-ul.
În plus, modelele de consum diferă semnificativ între generații. În timp ce baby boomers (persoanele născute între 1946 și 1964) obișnuiesc să consume alcool zilnic, în cantități moderate, milenialii tind să bea mai rar, dar să recurgă la episoade de consum excesiv („binge drinking”) atunci când o fac – un obicei care implică riscuri considerabile pentru sănătate.
Perturbarea ritmurilor circadiene
Acest lucru este confirmat de sondajul EDADES 2024, realizat de Ministerul Sănătății din Spania, care analizează nivelurile de risc asociate diferitelor tipare de consum între generații.
Mai mult, perturbarea ritmurilor circadiene influențează expresia genelor implicate în repararea ADN-ului, ceea ce duce la acumularea treptată de mutații și, în timp, la un risc crescut de formare a tumorilor.
Stresul cronic și legătura cu riscul de cancer
Milenialii sunt, probabil, generația cu cele mai ridicate niveluri de cortizol. Atunci când acest „hormon al stresului” rămâne crescut pentru perioade lungi, el favorizează rezistența la insulină, hipertensiunea și slăbirea sistemului imunitar.
