Sari la conținut

Boala ficatului gras: 6 simptome timpurii. Atenție la durerea din partea dreaptă a abdomenului și la oboseala nejustificată

ficat gras
Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei
Cele 5 predispoziții genetice pentru boala de ficat

Boala ficatului gras: 6 simptome timpurii. Atenție la durerea din partea dreaptă a abdomenului și la oboseala nejustificată.

Ficatul este un organ robust care își îndeplinește sarcinile până când ani de abuz și neglijență sau vreo boală neprevăzută îi afectează sănătatea. Este un organ extrem de vital în corpul nostru și trebuie să învățăm să citim semnalele pe care le trimite pentru a-l ajuta să rămână sănătos pentru cea mai lungă perioadă de timp.

Adesea presupunem că din moment ce eu nu consumăm alcool sau îl consumăm cu moderație, este puțin probabil să suferim de boli hepatice. Total greșit! Nu există doar ciroza hepatică legată de alcool, care poate afecta negativ organul. Printre alte câteva boli probabile care pot afecta acest organ fabulos sunt boli precum bolile căilor biliare, ciroza, boala ficatului gras, hepatita, hepatita A, hepatita B, hepatita C, icterul etc.

Boala ficatului gras

Luați de exemplu boala ficatului gras. Această boală tăcută se strecoară în corpul tău atunci când excesul de grăsime se acumulează în ficat, deoarece organismul nu este capabil să o metabolizeze în mod corespunzător. Stilul de viață sedentar, dietele greșite, lipsa exercițiilor fizice etc sunt câțiva dintre factorii cauzali. Când boala ficatului gras apare la persoanele care consumă alcool în exces, se numește ficatul gras alcoolic (AFLD) și chiar și la cei care nu o fac, se numește ficatul gras non-alcoolic (NAFLD).

Însă experții spun că în cele mai multe cazuri există semne și simptome simple ale bolii ficatului gras pe care nu le observăm în stadiile incipiente și până când începem să luăm act, se fac daune ireversibile, potrivit Daily Express UK.

Ficatul se află în siguranță în partea inferioară a cutiei toracice din partea dreaptă a abdomenului. Ficatul este esențial pentru digerarea alimentelor și pentru a vă elibera corpul de substanțe toxice. Nu toate bolile hepatice sunt stil de viață sau dobândite.

Boala hepatică poate fi moștenită (genetică). Problemele hepatice pot fi cauzate și de o varietate de factori care dăunează ficatului, cum ar fi virușii, consumul de alcool și obezitatea. Boala ficatului gras non-alcoolic descrie o varietate de afecțiuni care au un lucru în comun – acumularea de grăsime în ficat.

Aproape unul din patru adulți din întreaga lume are o acumulare „anormală” de grăsime în ficat. Acest lucru creează un risc mai mare pentru afecțiuni, variind de la boli de inimă la diabet, spune organismul sanitar britanic NHS.

6 simptome timpurii ale afectarii ficatului pot include:

1. Durere surdă sau dureroasă în partea dreaptă sus a abdomenului (peste partea dreaptă jos a coastelor)

2. Oboseală extremă

3. Pierdere în greutate inexplicabilă

4. Slăbiciune

5. Îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter) și/sau mâncărimi ale pielii

6. Umflare la picioare, glezne, picioare sau burtă (edem).

Al 5-lea și al 6-lea simptom din lista de mai sus apar în ultima etapă a bolii hepatice grase non-alcoolice numită ciroză – cea mai „severă” dintre toate semnele, deoarece este, de asemenea, considerată cea mai „severă” etapă.

6 Factori de creștere a riscului pentru NAFLD:

Între timp, Liver Health UK a întocmit o listă de semne timpurii care ar putea ajuta la identificarea semnalelor de avertizare pentru NAFLD la timp înainte ca aceasta să devină periculoasă.

1. Greutatea în burtă: a fi supraponderal (în special cei care sunt obezi) crește riscul de apariție a NAFLD. Un IMC de peste 30? Atenție la prevalența NAFLD. Reduceți aportul de sare, zahăr și grăsimi sub îndrumarea medicului dumneavoastră.

2. Colesterol crescut: Colesterolul și sănătatea ficatului au fost mult timp legate de funcționarea neregulată a ficatului, care afectează nivelul de colesterol și invers. Persoanele cu colesterol în sânge sunt mai predispuse să dezvolte boală hepatică grasă non-alcoolică, iar problemele hepatice cresc probabilitatea de a avea colesterol ridicat.

Consultați-vă medicul și efectuați periodic analize de sânge (teste patologice) pentru a rupe acest cerc vicios cunoscând starea din interior. De acord, toată lumea are niște colesterol în sânge, dar nivelurile ridicate pot duce la o acumulare de grăsime în ficat și pot afecta ficatul.

3. Hipertensiune arterială: Studiile au arătat un risc crescut de hipertensiune arterială pentru cei care suferă de NAFLD. Un studiu special realizat de cercetători germani a analizat date de la peste 3.000 de persoane și a constatat că cei cu NAFLD au de trei ori mai multe șanse de a avea hipertensiune decât cei care nu au avut această boală.

Cele trei verificări pe care trebuie să le faceți din când în când sunt monitorizarea tensiunii arteriale, verificarea stării inimii și orice potențiale probleme de sănătate a ficatului.

4. Durere în abdomenul din dreapta sus: Acesta este potențial cel mai clar semn al unei tensionări hepatice, deși este puțin probabil să apară în primele zile ale leziunilor hepatice. Durerea în abdomenul din dreapta sus în mod regulat ar trebui să vă alarmeze suficient pentru a face o vizită la medic, deoarece lăsarea acesteia pentru prea mult timp poate provoca daune ireversibile.

5. Oboseală/Oboseală constantă: este normal să fii obosit după ce ai stat pe picioare toată ziua după o navetă sau a alergat la un maraton. Dar dacă oboseala și slăbiciunea sunt acum însoțitorii tăi constante, ar putea fi simptome ale multor afecțiuni diferite. Deoarece ar putea fi și un rezultat al sănătății proaste a ficatului, vă sugerăm să vă consultați mai întâi medicul de familie.

6. Mâncare excesivă: foamea nu este doar naturală, ci și un semn de sănătate bună. Dar dacă ți-e foame tot timpul sau ai poftă de zahăr în mod regulat, ar putea fi un semn precoce al leziunilor hepatice. Foamea este legată de funcția metabolică a ficatului. Deși este important să opriți mâncatul excesiv, ar putea fi, de asemenea, important să vă verificați sănătatea ficatului dacă acesta este un factor care contribuie.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel