duminică, februarie 5, 2023

Calendar Creștin – Ortodox: Ce sfinți importanți sărbătorim astăzi, 1 Decembrie. Este sărbătoare importantă pentru toți creștinii ortodocși.

Ziua de 1 Decembrie are o importanță deosebită pentru românii de pretutindeni pentru că este Ziua Națională a României.

Pe lângă această sărbătoare, creștinii ortodocși cinstesc și doi mari sfinți, importanți pentru Biserica Ortodoxă.

Te-ar mai interesa: Postul intermitent: 10 beneficii uluitoare pentru ...

Unul dintre acești doi sfinți este Sfântul Proroc Naum, pomenit în calendarul creştin ortodox la 1 decembrie.

Unul dintre profeții mici ai Vechiului Testament

Este unul dintre profeţii mici ai Vechiului Testament şi a prorocit în a doua jumătate a domniei regelui Ezechia (725-697 î.Hr.).

Prorocul Naum le-a spus ninivitenilor că cetatea lor va fi distrusă de foc şi apă, lucru care s-a şi întâmplat, deoarece au mâniat pe Dumnezeu prin necredinţa lor.

„Deci i-au ajuns pe ei această pierdere în chipul următor: era lângă Ninive un iezer mare de apă, care înconjura cetatea, şi, făcându-se cutremur mare de pământ, s-a scufundat cetatea în iezerul acela; iar o parte a cetăţii, care rămăsese pe munte, ieşind foc din pustie a ars-o.

Te-ar mai interesa: Adevărul despre crizele de ficat. Ce semne apar câ...

Prorocirea lui Naum s-a împlinit, căci Dumnezeu a pedepsit poporul cel păcătos, cu judecata Sa cea dreaptă. Căci pe cei ce îi miluise în zilele lui Iona Proorocul pentru pocăinţa lor, pe aceia iarăşi, după ce s-au răzvrătit, i-a pierdut mai pe urmă”. (Vieţile Sfinţilor)

De la Prorocul Naum a rămas o carte în trei capitole cuprinsă în Sfânta Scriptură a Vechiului Testament. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Te-ar mai interesa: Băutura care micșorează creierul! Poate cauza deme...

Sfântul Proroc Naum a mai prorocit și altele din cele ce aveau să fie și a adormit cu pace la patruzeci și cinci de ani de la nașterea sa și a fost îngropat cu cinste în pământul său, notează Doxologia.

Sfântul Cuvios Filaret cel Milostiv

Tot astăzi, 1 Decembrie, creștinii ortodocși îl cinstesc și pe Sfântul Filaret cel Milostiv.

„Fericiţi cei milostivi aceia1 se vor milui, a zis Domnul nostru Iisus Hristos”! Cuvântul acesta s-a împlinit cu fericitul Filaret cel milostivcarepentru mila cea multă ce avea pentru săraci,

Te-ar mai interesa: Cel mai puternic tonic și depurativ natural pentru...

dobândit de la Domnul mare milă şi răsplătire bogată în veacul acesta de acum şi în cel ce va  fie, precum se va povesti în fericită viaţă a lui. 

În părţile Paflagonieiîntr-un sat ce senumea Amniavieţuia acest fericit Filaretfiind de neam bun, din părţile Galatiei; pe tatăl său îl chema Gheorgheiar pe mama sa Ana.

Te-ar mai interesa: Trei zodii care își găsesc iubirea târziu în viață...

De la aceştia, din copilărie, a învăţat credinţa cea bună şi frica Domnuluisporind în întreaga înţelepciune şi în toată înfrumuseţarea vieţii celei pline de fapte bune.

Ajungând în vârstă desăvârşita şi-a luat soţie cinstită, de bun neam şi bogată, al cărei nume era Teozvacare adusese din casa părinţilor săi multă avere în casa lui.

Şi a avut trei copii: un fiuîntâiul născutcu numele Ioan şi două fiiceanumeIpatia şi Evantia. Deci a binecuvântat Dumnezeu pe fericitul Filaretprecum odinioară pe dreptul Iov şi i-a dăruit lui avere multă

Căci avea multe cirezi de vite, holde şi ţarini aducătoare de roade şi îndestulare în toateHambarele lui erau pline de toate bunătăţile pământeşti; apoi robi şi roabe care slujeau în casa lui erau foarte mulţiŞi era Filaret în părţile acelea ca unul din oamenii cei slăviţi.  

Bogăţii de acestea având prea multe fericitulşi pe alţii văzându-i necăjindu-se în mare lipsă şi în sărăcia cea mai cumplită, s-a plecat spre îndurare şiumilindu-se cu sufletulgrăia către sine: au doară pentru aceasta am primit eu din mâna Domnului nişte bunătăţi ca acestea singur eu   hrănesc cu dânsele şi  le cheltuiesc spre îndulcirea şi plăcerea

pântecelui meu? Au nu voi împărţi aceste bogăţii mari, care mi sunt date de la Dumnezeusăracilorvăduvelorsărmanilorscăpătaţilor şi străinilor, pe care Domnul, la înfricoşata Sa judecată înaintea oamenilor şi a îngerilornu se va ruşina a-i numi pe dânşii fraţizicând:

De vreme ce aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai Mei, Mie Mi-ţi făcutApoi ce folos voi avea din averea aceastadacă o voi ţine cu zgârcenieîn ziua judecăţiicare va fi fără milă pentru cei ce n-au făcut milostenie? 

Au doarîn veacul ce va  vie, vor fi mie acestea mâncare şi băutură fără de moarte? Oare hainele mele cele scumpe îmi vor fi mie îmbrăcăminte a nestricăciunii? 

NicidecumPentru  grăieşte ApostolulDacă nimic n-am adus în lumea aceasta, arătat este  nici nu putem lua cevaDeci dacă nimic din averile acestea pământeşti 

nu putem  ducem de aiciapoi mai bine este  le dau pe acestea înapoi lui Dumnezeuprin mâinile săracilor şi Dumnezeu nu  va lăsa pe mine, pe femeia şi pe copiii mei încredinţează şi Proorocul David, zicând: Mai tânăr am fost, am îmbătrânit şi n-am văzut pe dreptul părăsitnici sămânţa lui cerând pâine.  

Acestea grăind în sine fericitul Filaretatât s-a făcut de milostiv către săraci, ca şi un tată către fiii săihrănind pe cei flămânziadăpând pe cei însetaţiîmbrăcând pe cei goi; 

pe cei străini primindu-i cu bucurie în casa sa şi odihnindu-i cu dragoste. Şi s-a făcut acest cinstit bărbat asemenea lui Avraam cel de demultprimitorul de 

străini şi lui Ioviubitorul de săraciDrept aceea, un luminător ca acestafiind împodobit  cu untdelemnul milostiviriinu se putea ţine sub obrocci, ca o cetate ce stă deasupra 

muntelui, s-a făcut arătat şi preamărit prin toată partea aceeaşi către el, ca spre o cetate a scăpăriialergau cu sârguinţă toţi săracii şi scăpătaţiiŞi oricine avea trebuinţă 

de ceva de la dânsul, ori de bou, ori de cal, ori de asin, ori de haine, ori de hranăsau de orice fel de lucruîi da. Casa lui Filaret era, pentru cei prigoniţi de setea sărăciei, un izvor nesecatŞi cu cât el da milosteniecu faţă veselă şi cu socoteală iubitoare de 

binecu atât şi Domnul Cel bogat dăruitormai mult îi înmulţea bunătăţile lui. Iar urâtorul de bine şi vicleanul diavol a zavistuit asupra faptei bune a bărbatului 

acestuia şi a cerut de la Dumnezeu stăpânire ca -l ispitească, ca şi pe Iov cel de-a pururea pomenitzicând aşaNu este lucru de mirare dacă, din averile cele multe ce le 

are, miluieşte pe cei săraci, dar dacă va ajunge în sărăcie şi în strâmtorare şi nu se va lăsa de faptă bună a milostenieiatunci se va cunoaşte bunătatea lui. 

DeciDumnezeuCare, ca un iubitor de oameni toate le chiverniseşte spre folosul oamenilor, a îngăduit  vie ispită şi asupra acestui bărbat drept, ca  se arate 

răbdarea lui, ca şi a lui Iov cel de demult şiprintr-o ispită  aceasta, ca şi aurul în topitoare lămurindu-se,  se arate vrednic lui DumnezeuDeci a dat voie diavolului -l sărăceascăcăci diavolul de la sine nu are nicidecum stăpânire ca  facă rău cuiva; 

numai Domnul sărăceşte şi îmbogăţeştesmereşte şi înalţădupă cum zice Sfânta ScripturăDecidând Sfântul Filaret milosteniedupă obiceişi împărţind mereu 

dobitoacele şi celelalte avuţii ale sale a început a sărăciÎnsă nu şi-a schimbat bunătatea şi milostivirea către cei săracicineîncetat dădea din câte aveacelor ce le trebuiau. 

În acea vremedupă voia lui Dumnezeu au năvălit ismailitenii asupra părţii aceleia, pe care înconjurând-o ca un vifor ce ofileşte dumbrăvile şi ca o văpaie ce arde munţii, 

aducând multă nevoie şi răutate, i-au răpit fericitului Filaret toate turmele de oi, de boi, de cai şi de asinifăcând încă şi pe mulţi robiAtunci acest bărbat milostiv a ajuns în 

atâta sărăcieîncât nu îi rămăsese decât numai o pereche de boi şi o vacăun cal, un rob şi o roabăIar toată cealaltă avere se împărţise; o parte, prin dreapta sa cea 

milostivă, la cei ce le trebuiauiar altă a fost robită de ismailiteniApoi chiar ţarinile, holdele şi viile lui le-au luat în stăpânirea lor vecinii şi lucrătorii de pământcare vieţuiau 

împrejurul lui, unii cu rugăminteiar alţii cu silanu i-a rămas lui mai mult decât casa în care locuia şi o holdă. 

Într-o sărăcie şi nevoie ca aceea şi într-atâtea ispite fiind acest bărbat bunnicidecum nu s-a mâhnitnici n-a cârtit şi, ca un alt drept Iovnimic n-a greşit înaintea Domnului, 

nici chiar cu buzele sale şi n-a dovedit neînţelepciune faţă de Dumnezeu. Ci, precum s- ar fi bucurat cineva de mulţimea bogăţiei sale, aşa se veselea el de sărăcia sa, pe care 

socotea  o mare comoarăvăzându-şi mai lesniciosă intrarea în împărăţia lui Dumnezeudecât a bogatuluidupă cuvântul Domnului care zice: Cu greu va intra bogatul în împărăţia cerurilor. 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private