Din cuprinsul articolului
Când va fi sfârșitul lumii. Un nou studiu sumbru indică faptul că dacă am opri imediat arderea combustibililor fosili, oamenii ar putea fi șterși de pe fața Pământui în decurs de 250 de milioane de ani.
Potrivit simulărilor pe computer realizate de experții de la Universitatea Bristol, planeta noastră este proiectată să treacă printr-un eveniment de extincție în masă, care ar eradica toate mamiferele. Ei sugerează că formele de viață supraviețuitoare ar trebui să suporte temperaturi cuprinse între 40°C și 70°C.
Cu toate acestea, aceste prognoze nu iau în considerare emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor fosili și alte activități umane, sugerând că sfârșitul nostru ar putea să vină și mai devreme.
Acest eveniment ar marca prima extincție în masă de la dispariția dinozaurilor de acum aproximativ 66 de milioane de ani, urmând un impact catastrofal al unei roci spațiale masive. Studiul, condus de Dr. Alexander Farnsworth, cercetător principal asociat la Școala de Științe Geografice de la Universitatea Bristol, prezintă o imagine sumbră pentru viitorul îndepărtat.
Sfârșitul lumii se apropie
„Perspectiva pentru viitorul îndepărtat pare foarte sumbră”, s-a plâns Dr. Farnsworth. „Nivelurile de dioxid de carbon ar putea fi de două ori mai mari decât cele actuale.”
„Oamenii – împreună cu multe alte specii – ar dispărea din cauza incapacității lor de a elimina căldura prin transpirație, răcindu-și corpul.” Cercetătorii prevăd că în 250 de milioane de ani, toate continentele Pământului se vor uni pentru a forma un supercontinent numit Pangea Ultima.
Acest viitor Pământ ar semăna cu un gogoșar cu un mare ocean interior central, marcând resturile cândva vaste ale Oceanului Atlantic. Între timp, Oceanul Pacific ar domina cea mai mare parte a suprafeței planetei.
Pangea Ultima reprezintă unul dintre scenariile posibile pentru formarea viitorului supercontinent al Pământului pe măsură ce plăcile tectonice se mișcă. Indiferent de configurația precisă, oamenii de știință anticipează că cele 7 continente se vor uni în timp, rezultând într-o masă de uscat predominant aridă și nelocuibilă. Procesele geologice responsabile de convergența continentelor ar duce la o activitate vulcanică mai frecventă, eliberând cantități semnificative de dioxid de carbon în atmosferă și contribuind în continuare la încălzirea globală.
În plus, există și un alt factor care agravează încălzirea globală: lumina naturală a soarelui, crescând treptat temperaturile pe întreaga planetă.
„Noul supercontinent ar crea efectiv o triplă lovitură, incluzând efectul de continent, un soare mai fierbinte și mai mult CO2 în atmosferă, crescând tmperatura pentru o mare parte a planetei”, a declarat Dr. Farnsworth.
„Rezultatul este un mediu în mare parte ostil, lipsit de surse de hrană și apă pentru mamifere.”
„Temperaturi ce variază între 40 și 50 de grade Celsius, cu extreme zilnice chiar mai mari, alături de umiditate ridicată, ar pune în final capăt existenței noastre.”
În cercetarea lor, oamenii de știință au utilizat modele climatice informatizate pentru a simula tendințele temperaturii, modelele de vânt, precipitațiile și umiditatea pentru Pangea Ultima.
Pentru a evalua nivelurile viitoare de CO2, echipa a folosit modele de mișcare a plăcilor tectonice, chimia oceanului și alți factori pentru a urmări intrările și ieșirile de CO2.
Toate mamiferele ar putea dispărea de pe Pământ
Cercetătorii subliniază că nu au luat în considerare impactul emisiilor de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili, care sunt recunoscute în mod obișnuit ca principalul factor al schimbărilor climatice actuale. Ei au prognozat că nivelurile de CO2 ar putea să crească de la aproximativ 400 de părți per milion (ppm) astăzi la peste 600 ppm în viitorul îndepărtat.
„Bineînțeles, acest lucru presupune că oamenii vor înceta să ardă combustibili fosili, în caz contrar vom vedea acele cifre mult, mult mai devreme,” a declarat co-autorul profesor Benjamin Mills de la Universitatea Leeds.
Concluziile sugerează că doar între 8% și 16% din suprafața terestră ar fi potrivită pentru habitatul mamiferelor, însă este probabil ca toate speciile de mamifere să se confrunte cu extincția.
„Câteva specii specializate ar putea supraviețui potențial, totuși tot ar fi o extincție în masă a mamiferelor, oricum”, a remarcat Dr. Farnsworth.
Complicând problema, supercontinentul ar fi în principal situat în tropicele calde și umede, supunând o mare parte a planetei la temperaturi mai ridicate decât cele la care multe specii de mamifere sunt obișnuite.
„Nu putem prezice cât timp vor exista oamenii, cu toate acestea, dacă presupunem că vom supraviețui atâta timp, o astfel de lume viitoare ar fi ostilă pentru noi”, a continuat Dr. Farnsworth.
Savantul a sugerat că am putea avea o șansă de supraviețuire prin construirea de „adăposturi controlate din punct de vedere al mediului, cu aer condiționat”.
„Dar probabil că ar trebui să construim și alte facilități pentru producția de alimente”, a adăugat el.
O altă posibilitate pentru viitorul omenirii ar fi stabilirea de civilizații pe planete din alte sisteme solare, deși acest lucru rămâne pur speculativ în prezent.
„[Supraviețuirea] va depinde de faptul dacă putem evada de pe această planetă,” a remarcat Dr. Farnsworth, „și dacă nu, avem capacitatea să folosim soluții de geoinginerie pentru a gestiona clima.”
Studiul a fost publicat în Nature Geoscience.
