Pentru prima datã în România, prof dr Florin Mihãlţan prezintã, în cartea sa „Studiul de Prelevanţa BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) în Romãnia”, informaţii complete despre una dintre primele 3 boli care afecteazã mortal populaţia globului.
România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global, până în anul 2020.
„Studiul constituie o premieră în ţara noastră, atât datorită acoperirii naţionale, cât şi a completării datelor culese pe bază de chestionar cu evaluarea spirometrică a subiecţilor” a subliniat D-na Dana Farcasanu-directorul executiv al Centrului pentru Politici si Servicii de Sãnãtate.
Acesta a fost realizat în perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane.
Cercetarea s-a făcut în 2 etape: prima a constat în aplicarea unui instrument inspirat din chestionare utilizate în studii internaţionale similare, cum ar fi BOLD, PLATINO, ECRHS, instrument aplicat pe un eşantion populaţional reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste, iar a 2-a etapă prin evaluarea spirometrică a subiecţilor.
Populaţia ţintă a fost reprezentată de adulţii de peste 40 de ani. Dintre aceştia, declarativ, 33% fumau, 30% prezentau dispnee de efort, 19% acuzau dispnee nocturnă, 18% aveau wheezing, 17% aveau tuse cu expectoraţie, minimum trei luni pe an, minimum 2 ani consecutiv, 15% acuzau sufocare, 10% făceau un tratament pentru probleme respiratorii şi 9% au declarat un diagnostic anterior de boli respiratorii. În total, 51% din populaţia de peste 40 de ani a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.
Barbaţii, mai slabi în faţa bolii
23% din persoanele investigate cu spirometrie prezentau disfuncție ventilatorie obstructivă, prevalența fiind mult mai ridicată în rândul bărbaților și respectiv a persoanelor de 60 de ani și peste.
Prevalența fumatului în rândul celor testați spirometric a fost de 61%, semnificativ mai mare la bãrbați și semnificativ mai redusă la grupa de vârstă 60 de ani și peste.
Diagnosticul de BPOC a fost evidențiat la 16% din cazuri, cu o proporție semnificativ mai mare la bărbați (25%, față de 7% la femei) și respectiv la grupa de vârstă 60 de ani și peste (20%), fără diferențe pe medii de rezidență.
Pe grupe de vârstă și gen, prevalența BPOC a crescut semnificativ la vârsta de 60 de ani și peste la bărbați și a fost comparabilă la toate grupele de vârstă pentru femei. Analiza pe medii de rezidență și gen a relevat prevalențe comparabile pe medii la bărbați, dar o prevalență semnificativ mai scăzută la femeile din mediul rural, comparativ cu cele din urban, probabil indusă de prevalența mai redusă a fumatului la acest subgrup.
Chestionarul de screening şi spirometria, elemente-cheie pentru depistarea precoce a bolii
Rezultatele studiului sugerează că numai chestionarul de screening nu este suficient în identificarea de prezumţie a persoanelor cu BPOC şi că spirometria trebuie asociată, cel puţin uneori, examinărilor anuale de rutină a stării de sănătate în populaţia generală de peste 40 de ani.
Cu toate limitele sale, inerente unui demers de o asemenea amploare, studiul de faţă prezintă o fotografie de moment a situaţiei BPOC, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de sănătate şi poate constitui un suport pentru deciziile privind viitoarele politici de sănătate în relaţie cu BPOC-ul, combaterea fumatului sau compensarea medicamentelor.
