Din cuprinsul articolului
Căscatul excesiv. Dr. Divya Gopal, consultant în medicină internă, explică faptul că un căscat frecvent și excesiv poate indica lipsa somnului, plictiseală sau epuizare mentală, probleme cardiace prin implicarea nervului vag, tulburări neurologice, precum epilepsia. Cercetătorii australieni arată are un efect surprinzător asupra creierului, arată scanările RMN.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din New South Wales, Australia, descoperirile ar putea oferi un indiciu important pentru înțelegerea motivului pentru care oamenii (și multe alte specii) au evoluat pentru a căsca.
Rezultatele cercetătorilor australieni, impresionante
Au fost testați 22 de participanți sănătoși în timp ce aceștia erau rugați să respire adânc, să își oprească căscatul și să respire normal. Deoarece căscatul și respirația profundă împărtășesc mecanisme similare, cercetătorii se așteptau ca rezultatele să fie asemănătoare pe imagini.
Surprinzător, imaginile au relevat o diferență cheie: spre deosebire de respirațiile adânci, căscatul trimite lichidul cefalorahidian (LCR) departe de creier, scrie science alert.
„Căscatul declanșa o mișcare a LCR în direcția opusă față de respirația adâncă,” a declarat neurologul Adam Martinac pentru James Woodford de la New Scientist.
Acest fenomen nu a fost observat în toate cazurile și a apărut mai rar la bărbați, deși cercetătorii avertizează că acest lucru se poate datora interferențelor din scannerul RMN.
Căscatul crește fluxul de sânge
Căscatul crește fluxul de sânge care părăsește creierul, creând mai mult spațiu pentru ca sângele proaspăt să fie pompat în creier, mai arată cercetătorii. Totuși, în stadiile inițiale, fluxul sanguin arterial carotidian către creier crește cu aproximativ o treime, oferind posibile indicii despre multiplele motive ale acestui comportament.
„Această flexibilitate ar putea explica variațiile modelelor de căscat între participanți, menținând în același timp un tipar recunoscut și specific fiecărui individ; și sugerează că modelele de căscat nu sunt învățate, ci reprezintă un aspect înnăscut al programării neurologice,” scriu cercetătorii în lucrarea lor.
Căscatul este adesea asociat cu somnolența sau plictiseala și are rolul de a ajuta creierul să mențină starea de vigilență. Totuși, dacă apare frecvent, atât ziua, cât și noaptea, poate fi un semnal al unor probleme de sănătate.
Semnal de alarmă
Deficitul de fier sau nivelul scăzut de oxigen din sânge poate fi, de asemenea, o cauză a căscatului excesiv. Afecțiuni precum apneea de somn sau bolile pulmonare cronice pot reduce nivelul de oxigen și provoca, de asemenea, căscatul frecvent.
