Din cuprinsul articolului
Premiul Nobel pentru Pace în 2023 se acordă activistei iraniene Narges Mohammadi, pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran şi pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului şi a libertăţii pentru toţi, a anunţat, la Oslo, Comitetul Nobel.
Premiul pentru pace din acest an recunoaşte, de asemenea, sutele de mii de oameni care, în anul precedent, au manifestat împotriva politicilor de discriminare şi opresiune ale regimului islamic din Iran, care vizează femeile.
Motto-ul adoptat de demonstranţi – „Femeie – Viaţă – Libertate” – exprimă în mod adecvat dedicarea şi munca lui Narges Mohammadi, precizează sursa citată de News.ro.
„Femeie. Ea luptă pentru femei împotriva discriminării sistematice și opresiunii.
Viață. Ea sprijină lupta femeilor pentru dreptul de a trăi vieți depline și demne. Această luptă în Iran a fost întâmpinată cu persecuție, închisoare, tortură și chiar moarte.Libertate. Ea luptă pentru libertatea de exprimare și dreptul la independență și împotriva regulilor care impun femeilor să rămână ascunse și să-și acopere corpurile. Cererile de libertate exprimate de demonstranți se aplică nu doar femeilor, ci întregii populații.În anii 1990, ca tânăr student la fizică, Narges Mohammadi se remarca deja ca susținător al egalității și drepturilor femeilor. După ce și-a încheiat studiile, a lucrat ca inginer și editorialist în diverse ziare de reformă. În 2003 s-a implicat în Centrul Apărătorii Drepturilor Omului din Teheran, organizație fondată de laureatul Premiului Nobel pentru Pace Shirin Ebadi. În 2011 Mohammadi a fost arestat pentru prima dată și condamnat la mulți ani de închisoare pentru eforturile sale de a ajuta activiștii încarcerați și familiile lor.Doi ani mai târziu, după eliberarea pe cauțiune, Mohammadi s-a scufundat într-o campanie împotriva folosirii pedepsei cu moartea. Iranul se numără de mult timp printre țările care execută anual cea mai mare parte a locuitorilor lor. Chiar din ianuarie 2022, peste 860 de prizonieri au fost pedepsiți cu moartea în Iran.Activismul ei împotriva pedepsei cu moartea a dus la arestarea lui Mohammadi în 2015, și la o sentință de ani suplimentari în spatele zidurilor. La întoarcerea în închisoare, a început să se opună utilizării sistematice a torturii și violenței sexuale împotriva prizonierilor politici, în special a femeilor, practicată în închisorile iraniene.
Valul de proteste de anul trecut a devenit cunoscut prizonierilor politici ținuți în interiorul notoriei închisori Evin din Teheran. Încă o dată, Mohammadi a preluat conducerea. Din închisoare și-a exprimat sprijinul față de demonstranți și a organizat acțiuni de solidaritate între colegii săi deținuți.Autoritățile penitenciarelor au răspuns impunând condiții și mai stricte. Lui Mohammadi i s-a interzis să primească apeluri și vizitatori. Ea a reușit totuși să scoată ilegal un articol pe care New York Times l-a publicat la aniversarea de un an de la uciderea Mahsei Jina Amini. Mesajul era: „Cu cât ne închid mai mulți, cu atât devenim mai puternici. ” Din captivitate, Mohammadi a ajutat la asigurarea că protestele nu s-au stins.Narges Mohammadi este o femeie, un avocat al drepturilor omului și un luptător pentru libertate. În acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an, Comitetul Nobel Norvegian dorește să onoreze lupta curajoasă pentru drepturile omului, libertate și democrație în Iran. Premiul pentru pace din acest an recunoaște și sutele de mii de oameni care, în anul precedent, au demonstrat împotriva politicilor regimului teocratic de discriminare și opresiune care vizează femeile.Doar îmbrățișând drepturi egale pentru toată lumea poate realiza fraternitatea dintre națiuni pe care Alfred Nobel a căutat să o promoveze. Premiul acordat lui Narges Mohammadi urmează o lungă tradiție în care Comitetul Norvegian Nobel a acordat premiul pentru pace celor care lucrează pentru promovarea justiției sociale, drepturilor omului și democrației. Acestea sunt condiții preliminare importante pentru o pace durabilă”, argumentează această alegere, într-un comunicat, Comitetul Nobel.
La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat testamentul, donând cea mai mare parte a averii sale pentru o serie de premii, Premiile Nobel.
Cum se decernează premiile Nobel
Aşa cum este descris în testamentul lui Nobel, unul dintre premii este dedicat „persoanei care va fi depus cel mai mare efort sau cea mai bună activitate în favoarea fraternităţii între naţiuni, a abolirii sau a reducerii armatelor permanente şi a organizării şi promovării congreselor de pace”.
Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este decernat la Oslo, în Norvegia. Fondatorul Premiului Nobel, Alfred Nobel, a fost un cosmopolit suedez.
În testamentul său, acesta a declarat că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să fie acordat de un comitet norvegian. În timpul vieţii lui Alfred Nobel, Norvegia şi Suedia erau unite sub un singur monarh, până în 1905, când Norvegia a devenit regat independent.
Din 1901, au fost acordate 103 premii Nobel pentru pace. Au fost premiate 27 de organizaţii diferite. Două premii pentru pace au fost împărţite între trei persoane. Până în prezent, 18 femei au primit Premiul Nobel pentru Pace.
Un laureat al premiului pentru pace, Le Duc Tho, a refuzat Premiul Nobel pentru Pace, potrivit nobelprize.org.
