duminică, decembrie 6, 2020
Elena Oceanu

Lipsa vitaminei D, extrem de periculoasă pentru gravide. Vitamina D este necesară oricând organismului, așa că perioada de sarcină nu face nici ea excepție. E nevoie de mai multă sau mai puțină vitamina D în timpul perioadei de sarcină?

Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate ne explică importanța acestei vitamine, în timpul sarcinii.

Corpul are nevoie de vitamina D pentru a menține nivelurile optime de calciu și fosfor, care ajută la construirea oaselor și dinților bebelușului din burtică. Dacă nu ai suficientă vitamina D în timpul sarcinii, copilul se poate naște cu un deficit al acestei vitamine, expunându-l unei serii de riscuri precum rahitismul (care poate duce la oase deformate și rupte), creșterea anormală a oaselor și o dezvoltare fizică defectuoasă. Și nu ne referim doar la mers întarziat sau deformări ale picioarelor, ci și la convulsii și pneumonie. Multe studii au găsit o legătură între nivelurile scăzute de vitamina D în ser și un risc crescut de anumite tipuri de cancer, boală autoimună, boli neurologice, rezistență la insulină și boli cardiovasculare.

Lipsa vitaminei D în sarcină

Nevoile fetale de vitamina D cresc în a doua jumătate a sarcinii, când creșterea și osificarea sunt mai accelerate. Pentru că vitamina D se transferă de la mamă la făt, acesta din urmă depinde în totalitate de depozitele materne. Prin urmare, starea maternă este reflectarea directă a stării nutriționale fetale.
În mod corect, vitamina D poate fi considerată un hormon, deoarece este o substanță produsă de un singur organ (pielea), care călătorește prin fluxul sanguin pentru a ajunge la organe. Receptori de vitamina D au fost identificați în țesuturile osoase, ale sânului, creierului, colonului, mușchilor și pancreasului. Nu numai că vitamina D influențează metabolismul osos și asigură o diviziune celulară sănătoasă, dar și modulează răspunsul imun (asigură protecție împotriva infecțiilor). Receptori de vitamina D s-au găsit și în placenta, însă rolul lor în acel organ rămâne o temă de studiu pentru oamenii de știință.

Pentru a afla care este nivelul acestei vitamine în organism se recomandă efectuarea unui simplu test de sânge, de preferat toamna sau iarna, a adăugat dr. Vythoulkas. Un nivel mai mic de 10 ng/ml este considerat deficit, între 10 și 30 ng/ml este considerat insuficiență, iar peste 100 ng/ml, toxicitate. Deficitul de vitamina D se corectează prin suplimente, dar și printr-o atenție sporită acordată alimentației. Supradozajul de vitamina D se face prin întreruperea imediată a suplimentelor cu această vitamină și restricția la consumul de alimente bogate în calciu. Cele mai bogate alimente bogate în această vitamină sunt somonul, sardinele și tonul, uleiul din ficat de pește, ciupercile, ficatul de vită, brânzeturile, lactatele, gălbenușul, cerealele integrale.

Cercetările privind vitamina D și efectele sale asupra sarcinii sunt încă la început, dar s-au remarcat multe asocieri interesante. De exemplu, nivelurile mai scăzute de vitamina D au fost asociate cu rate crescute de vaginoză bacteriană, preeclampsie și o metabolizare mai puțin eficientă a glucozei.
Este puțin probabil ca vitaminele prenatale să ofere celor… două organisme o cantitate suficientă de vitamina D. Cum nici expunerea la soare sau alimentele bogate în vitamina D (peștele gras, iaurtul, brânzeturile, ciupercile, ouăle, cerealele, tofu) nu sunt suficiente. Un studiu recent a descoperit că femeile însărcinate care au luat pe lângă vitaminele prenatale și un supliment de vitamina D de 4.000 UI zilnic au avut un risc scăzut de infecții, preeclampsie, de travaliu și naștere prematură.

Parteneri