Sari la conținut

Cât îți crește colesterolul de la stres și ce poți face ca să îl scazi

colesterol ridicat
Sursă foto: arhiva Dotorul Zilei
Colesterolul ridicat poate duce la înfundarea arterelor

Cât crește colesterolul de la stres? Stresul are diverse efecte asupra organismului. Unul dintre acestea este că poate crește nivelul de colesterol. Acest lucru se poate întâmpla indirect prin adoptarea obiceiurilor nesănătoase ca modalitate de a face față. Cu toate acestea, poate exista și o legătură biologică directă.

Atunci când organismul se confruntă cu stres, au loc anumite reacții fiziologice, inclusiv modificări ale nivelurilor de hormoni și ale unor componente din sânge. Ambele evenimente ar putea duce la creșterea colesterolului.

Oamenii de știință nu știu exact ce legătură e între stres și colesterol, dar există mai multe teorii.

Cum reacționează organismul la stres

Când o persoană se confruntă cu stres, corpul  își pregătește automat mușchii, inima și alte organe și funcții pentru un răspuns de mare energie, de luptă sau de fugă.

Indiferent dacă persoana decide să fugă sau să rămână și să facă față amenințării, corpul său va reacționa în anumite moduri.

Corpul va elibera hormonii epinefrină (adrenalină), norepinefrină și cortizol.

Epinefrina determină inima să lucreze mai mult, ceea ce duce la o creștere a ritmului cardiac, respirației și tensiunii arteriale.

Cortizolul determină organismul să elibereze glucoză și acizi grași către mușchi și sânge pentru a le folosi ca sursă de energie. Aceste niveluri hormonale vor rămâne de obicei ridicate până când persoana va rezolva situația stresantă. Cu toate acestea, uneori, nivelurile de stres nu scad sau se mențin mai mult timp crescute.

Acești factori pot duce la niveluri mai mari de colesterol atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.

Stresul și colesterolul

Un studiu din 2013, care a analizat datele provenite de la  91.593 de persoane, a găsit o corelație între cei care s-au confruntat cu stres la locul de muncă și nivelurile nesănătoase de colesterol.

Un alt studiu, publicat în 2017, a mai descoperit că stresul psihologic a dus la niveluri mai mari de trigliceride și lipoproteine cu densitate joasă (LDL), colesterol „rău” și scăderea nivelurilor de lipoproteine cu densitate mare (HDL) sau colesterol „bun”.

Potrivit unei cercetări, nivelul colesterolului, atât nivelul total, cât și cel LDL, într-un grup de peste 100 de piloți de linii aeriene au crescut cu aproximativ 5% atunci când erau supuși unui stres ridicat,

Oamenii de știință au sugerat câteva moduri prin care reacțiile de stres pot duce la creșterea colesterolului.

Hemoconcentrarea

Când o persoană se confruntă cu stres, poate experimenta hemoconcentrare. Acest lucru face ca sângele să piardă lichid. Componentele sângelui, inclusiv colesterolul, devin mai concentrate. Aceasta ar putea fi o modalitate prin care stresul duce la un nivel mai ridicat de colesterol pe termen scurt.

Un posibil motiv poate fi faptul că, pe măsură ce tensiunea arterială crește, fluidul se deplasează din vasele de sânge în spațiile interstițiale din jurul lor.

Cortizolul

Persoanele care se confruntă cu stres pe termen lung pot avea niveluri constant ridicate de colesterol în corp. Acest lucru se poate datora hormonului stresului denumit cortizol.

Nivelurile ridicate de cortizol pot cauza:

  • obezitate, mai ales, în jurul stomacului, din cauza mai multor depozite de grăsime acumulate;
  • acumularea de grăsime în alte părți ale corpului;
  • cresterea apetitului.

În perioadele de stres, oamenii mănâncă adesea mai puțin sănătos, apelând la alimente „de confort” zaharoase, deoarece acestea par să reducă sentimentele de stres. Consumul excesiv de alimente bogate în carbohidrați poate provoca creșterea în greutate și obezitatea. Nivelurile ridicate de colesterol apar adesea împreună cu excesul de greutate.

Oamenii de știință au sugerat, de asemenea, într-un studiu că, deoarece stresul afectează negativ sistemul imunitar, poate duce la inflamație. Acest lucru poate afecta nivelul colesterolului, de exemplu, la persoanele cu anumite tipuri de boli hepatice.

Autorii studiului susțin că un efect inflamator pe termen lung poate crește nivelul lipidelor și obezitatea la persoanele cu tulburări de anxietate severe și depresie. Fumatul poate fi, de asemenea, un factor cauzator.

Acizi grași

Dacă organismul eliberează acizi grași liberi și glucoză pentru energie într-o perioadă stresantă și persoana nu le folosește pentru energie, acest lucru ar putea determina și creșterea nivelului de colesterol.

Efectele indirecte ale stresului asupra colesterolului

Oamenii de știință au o înțelegere rezonabilă a efectelor indirecte ale stresului asupra colesterolului. De exemplu, ei știu că atunci când o persoană se confruntă cu stres, este mai probabil să se angajeze în anumite comportamente care pot crește sau scădea nivelul colesterolului.

Factorii care pot determina indirect creșterea colesterolului includ:

  • Modificări ale dietei: pe termen scurt, o persoană care se confruntă cu stres poate să nu vrea să mănânce. Pe termen lung, însă, impactul hormonal al stresului poate crește apetitul unei persoane.
  • Alcool și tutun: o persoană care se confruntă cu stres își poate crește consumul de alcool și poate fuma mai mult sau poate reveni la fumat după ce a renunțat.
  • Exerciții: Activitatea fizică afectează direct nivelul colesterolului. Dacă o persoană care se confruntă cu stres reduce cantitatea de activitate fizică pe care o desfășoară, probabil că nivelul de colesterol va crește.

Ce este stresul?

Stresul este un termen larg și adesea vag. Lucrurile care provoacă stres sunt numite factori de stres și fiecare individ răspunde diferit la ele. Ceea ce o persoană consideră stresant, o altă persoană poate vedea ca fiind incitant.

O definiție a stresului este atunci când unei persoane îi este dificil să facă față sau să gestioneze o situație pentru că nu are – sau crede că nu are – resursele mentale sau fizice pentru a face acest lucru.

Stresul poate apărea atunci când o persoană se simte sub presiune sau că nu deține controlul asupra situației.

Acest lucru se poate întâmpla atunci când apar schimbări în viață personală sau a cuiva la care țin. Factorii care pot duce la stres includ boala, un incident traumatic, schimbarea locuinței, modificările stării civile, pierderea unei persoane dragi și așa mai departe.

Persoana poate simți

  • anxioasă, îngrijorată sau deprimată
  • amenințată sau vulnerabilă
  • furioasă si agresivă
  • tulburată

Ce este colesterolul

Colesterolul este o substanță asemănătoare grăsimii, cu aspect de ceară. Este esențială pentru fiecare celulă a corpului și are mai multe funcții. Una dintre acestea este de a alcătui structura pereților celulari.

Există două surse de colesterol, cea produsă de organism și cea provenită din alimentație.

Sângele nu transportă colesterolul liber, ci prin substanțe numite lipoproteine. Acesta este motivul pentru care oamenii de știință folosesc nivelurile de lipide pentru a măsura colesterolul.

Două tipuri de lipoproteine transportă colesterol:

  • LDL sau colesterolul „rău”.
  • HDL sau colesterol „bun”.

Niveluri sănătoase de colesterol

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) recomandă ca adulții să viziteze cabinetul medicului la fiecare 5 ani pentru un test de sânge pentru a le verifica nivelul colesterolului.

CDC recomandă oamenilor să-și mențină nivelurile generale scăzute de colesterol, în special acolesterolul „rău” LDL.

Nivelurile de colesterol dorite sunt:

  • Colesterol total sub 200 miligrame pe decilitru (mg/dL)
  • Colesterol LDL sub 100 mg/dL
  • Colesterol HDL cel puțin 60 mg/dL

Cu toate acestea, nivelurile țintă de colesterol variază pentru fiecare persoană.

Prevenirea creșterii colesterolului din cauza stresului

Gestionarea stresului este o chestiune individuală, deoarece oamenii reacționează într-o varietate de moduri la diferiți factori de stres, iar experiența lor trecută afectează, de asemenea, modul în care răspund.

Modalitățile de gestionare a stresului pot include:

  • dieaă sănătoasă, bogată în fructe, legume și alimente integrale
  •  exerciții fizice regulate
  •  activități care se concentrează pe relaxare și meditație, cum ar fi yoga
  • realizarea unui echilibru sănătos între muncă și viață privată
  • solicitând ajutor
  • petrecerea timpului social cu prietenii și familia
  • timp pentru lucruri care îți plac, cum ar fi o plimbare în mediul rural
  • dezvoltarea unor obiceiuri bune de somn, inclusiv a nu duce dispozitive electronice în dormitor sau în zona de dormit
    angajarea într-o conversație pozitivă cu sine

Pentru persoanele ale căror niveluri de colesterol prezintă un risc de complicații suplimentare, medicul poate prescrie tratamente medicamentoase, cum ar fi statinele.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel