Primirea şi expedierea mesajelor email ne măresc nivelul de stres, afirmă cercetătorii de la Universitatea din Loughborough, Marea Britanie, care au realizat un studiu privind impactul fiziologic şi psihologic al utilizării email-ului într-o agenţie guvernamentală britanică.
Specialiştii au monitorizat tensiunea arterială, frecvenţa pulsului şi nivelul de cortizol la 30 de membri ai personalului, urmărind totodată jurnalele ţinute de angajaţi, în această perioadă.
Cortizolul este un hormon steroid secretat de glandele suprarenale în cantităţi mari, atunci când organismul este stresat.
Rezultatele indică existenţa unei legături directe între email şi stres: angajaţii sunt mai predispuşi la stres sporit atunci când citesc şi trimit mesaje. Pe de altă parte, sunt mai puţin susceptibili de a fi stresaţi atunci când doar revăd mesajele şi le clasează.
Stresul se manifesta nu numai prin creşterea nivelului de cortizol, ci şi prin mărirea tensiunii arteriale şi a frecvenţei bătăilor inimii.
92% dintre participanţii la studiu deveneau mai agitaţi, la mulţi înregistrându-se valori mai mari ale tensiunii şi ale pulsului atunci când foloseau email-ul şi telefonul.
Totuşi, cercetătorii au constatat că angajaţii se bucurau să primească medaje care conţineau informaţii utile sau în care li se mulţumea pentru munca depusă.
În schimb, deveneau mai stresaţi când primeau mesaje irelevante, sau unele care cereau un răspuns imediat sau care îi distrăgeau de la lucru.
În jurnalele pe care le-au ţinut în această perioadă, participanţii evidenţiau o serie de efecte adverse ale utilizării email-ului, precum creşterea nerealistă a aşteptărilor, interpretarea greşită a unor situaţii, alienare, evitarea asumării riscurilor, fuga de responsabilitate.
Totuşi, conducătorul studiului, prof. Tom Jackson, consideră că nu email-ul, în sine, este duşmanul, chiar dacă mai multe studii au sugerat că acesta este un mijloc de comunicare problematic.
Dar, dacă este comparat email-ul cu alte medii de comunicare – lucru observat în cadrul studiului – email-ul nu e mai rău decât altele.
Adevărata problemă este acumularea de sarcini de rezolvat, uneori concomitent – multi-tasking, cum este numită acum.
„Acest multi-tasking – care implică email-ul împreună cu alte mijloace de comunicare, precum telefonul sau întâlnirile faţă în faţă – sporeşte riscul angajaţilor de a deveni stresaţi”.
„Cheia reducerii stresului de la locul de muncă este o pregătire mai bună a angajaţilor cu privire la modul în care îşi gestionează mijloacele de comunicare. Stresul poate duce la probleme cronice de sănătate, precum hipertensiune, boli tiroidiene, insuficienţă cardiacă şi boli coronariene, aşa că este vital să fie gestionat corect.”
