Ce analize să faci dacă nu-ți mai trece răgușeala

Răgușeala, cunoscută și sub denumirea de disfonie, reprezintă un semnal de alarmă pe care nu ar trebui să-l ignorăm sub nicio formă. Acest simptom, o modificare a vocii obișnuite, poate ascunde afecțiuni serioase, impunând atenție și tratament adecvat.

Prevalentă atât la copii, cât și la adulți, răgușeala este adesea consecința unei răceli puternice sau a unor infecții precum laringitele sau faringitele. Cu toate acestea, fumul de țigară și alți factori de mediu toxic pot declanșa de asemenea acest simptom neplăcut.

Profesioniștii din domeniul medical avertizează că răgușeala poate fi un indicator al unor afecțiuni grave precum boala de reflux gastroesofagian, cancerul laringian sau sindromul Sjogren. Din acest motiv, este esențial să consulți un medic, în special dacă răgușeala persistă mai mult de o săptămână. Printr-o serie de investigații riguroase, medicul poate stabili un diagnostic precis și poate recomanda un tratament eficient pentru vindecare.

De reținut este că atunci când disfonia este un simptom al unor afecțiuni ale aparatului respirator, pacientul poate manifesta și alte simptome cum ar fi: o ușoară jenă în gât, senzație de lipsă de aer, tuse seacă și iritativă. De obicei, medicul va prescrie antiinflamatoare și va recomanda repaus vocal pentru a ajuta la vindecare.

Cauzele răgușelii

Există diverse cauze ale răgușelii, printre care se numără poluarea, fumatul, laringitele, infecțiile virale sau bacteriene, afecțiunile neurologice, problemele glandei tiroide și existența tumorilor la nivelul corzilor vocale.

Răgușeala poate ascunde afecțiuni precum:

• Laringita, o inflamație a laringelui, care poate apărea ca urmare a unei infecții virale sau bacteriene, a alergiilor sau a expunerii la substanțe iritante pentru corzile vocale.
• Cancerul laringian, o formă de cancer care se dezvoltă la nivelul laringelui și care se manifestă prin răgușeală persistentă și pierdere în greutate.
• Polipii localizați pe corzile vocale, formațiuni noncanceroase care pot cauza răgușeală și care pot fi îndepărtați cu ajutorul endoscopului.
• Hipotiroidia, caracterizată prin scăderea producției de hormoni tiroidieni și care poate prezenta răgușeală ca unul dintre simptome.
• Boala de reflux gastroesofagian, în care acidul gastric irită corzile vocale, determinând răgușeala, mai ales dimineața, după perioade de odihnă la orizontală.
• Sindromul Sjögren, o afecțiune autoimună care afectează glandele producătoare de umiditate din ochi, gură și alte părți ale corpului, putând provoca răgușeală printre alte simptome.

Ce analize să faci dacă nu-ți mai trece răgușeala

Dacă răgușeala persistă și nu trece în ciuda tratamentului sau a măsurilor adoptate pentru a-i face față, este recomandat să consulți un medic specialist, de preferință un medic ORL (otorinolaringolog). Medicul va efectua o evaluare detaliată a simptomelor și poate recomanda anumite analize pentru a identifica cauza exactă a răgușelii persistente.

Unele dintre analizele pe care medicul le-ar putea recomanda includ:

• Laringoscopia: Această procedură permite medicului să examineze laringele și corzile vocale cu ajutorul unui instrument numit laringoscop. Prin această examinare, se pot observa eventualele leziuni, inflamații sau alte probleme care ar putea fi cauza răgușelii.
• Examinarea cu endoscopul: Endoscopia poate fi utilizată pentru a examina mai în detaliu căile respiratorii superioare, oferind medicului imagini precise pentru a identifica eventualele afecțiuni ale laringelui, faringelui sau esofagului care ar putea contribui la răgușeală.
• Biopsia: În cazul în care există suspiciunea unor leziuni sau modificări anormale la nivelul corzilor vocale sau laringelui, medicul poate recomanda o biopsie pentru a obține mostre de țesut pentru analiză în laborator. Acest lucru ajută la evaluarea posibilelor leziuni sau a cancerului.
• Analize de sânge: Uneori, analizele de sânge pot oferi informații utile, cum ar fi nivelurile hormonale, starea inflamatorie a organismului sau prezența unor infecții.
• Ecografia tiroidiană: Dacă există suspiciuni că răgușeala ar putea fi asociată cu probleme ale glandei tiroide, medicul poate recomanda o ecografie tiroidiană pentru a evalua structura și dimensiunea glandei tiroide.

Acestea sunt doar câteva dintre analizele și procedurile pe care medicul le poate recomanda în funcție de simptomele și suspiciunile sale cu privire la cauza răgușelii persistente. Este important să consulți un medic pentru evaluare și diagnostic adecvat în astfel de situații, deoarece tratamentul optim depinde de identificarea corectă a cauzei subiacente a răgușelii.

Tratamentul disfoniei poate varia în funcție de cauza care stă la baza acesteia. Uneori, se recurge la tratament medicamentos, iar în alte situații poate fi necesară intervenția chirurgicală. De obicei, se recomandă și repaus vocal pentru câteva zile pentru a permite corzilor vocale să se vindece.