Din cuprinsul articolului
Ce cauzează singurătatea? Cu toții avem în cap o anumită idee despre cum ar trebui să meargă relațiile noastre cu ceilalți, dar realitatea este adesea o experiență foarte diferită.
Când un vechi prieten nu-ți trimite mesaje sau o persoană la care ții este insensibilă la bnevoile tale, aceste așteptări pot fi răsturnate.
O nouă cercetare de la Universitatea Duke explică că aceste discrepanțe sunt o forță motrice din spatele sentimentului de singurătate. Oamenii de știință au cercetat de ce oamenii se simt singuri, mai ales pe măsură ce îmbătrânesc, și ce se poate face în acest sens.
„Singurătatea rezultă dintr-o discrepanță între relațiile sociale așteptate și reale”, spune Samia Akhter-Khan, autorul primului studiu, într-un comunicat de presă.
Ce cauzează singurătatea? De ce unii oameni devin mai izolați pe măsură ce îmbătrânesc
„Problema pe care am identificat-o în cercetările actuale a fost că nu ne-am gândit cu adevărat: la ce se așteaptă oamenii de la relațiile lor? Lucrăm cu această definiție a așteptărilor, dar nu identificăm cu adevărat care sunt aceste așteptări și cum se schimbă ele de-a lungul culturii sau de-a lungul vieții.”
Fiecare relație umană vine cu un set de așteptări de bază. Majoritatea indivizilor își doresc oameni în viața lor la care să apeleze pentru ajutor. Cu toții avem nevoie de oameni în care să avem încredere și de tovarăși cu care să împărtășim experiențele de viață.
Cu toate acestea, conform teoriei autorilor studiului, numită „Cadrul de așteptări ale relațiilor sociale”, persoanele mai în vârstă pot avea anumite așteptări relaționale care sunt trecute cu vederea.
Dacă petreci suficient timp singur și izolat, vei începe să te simți singur. Akhter-Khan explică că primul ei indiciu că singurătatea este mai complexă decât asta a venit în jurul anilor 2018-2019, în timp ce ea studia îmbătrânirea în Myanmar. Pe atunci, ea credea inițial că oamenii pe care îi analiza nu vor arăta singurătate.
„Oamenii sunt atât de conectați și trăiesc într-o societate foarte unită. Oamenii au familii mari; sunt adesea unul în jurul celuilalt. De ce s-ar simți oamenii singuri?”
A devenit rapid clar că datele colectate sugerau altfel, indicând că oamenii se pot simți în continuare foarte singuri, deși nu petrec mult timp singuri. Ea crede că majoritatea eforturilor moderne de a reduce singurătatea nu au reușit să țină seama de modul în care așteptările noastre în relație se schimbă pe măsură ce îmbătrânim.
Ceea ce își dorește un bărbat de 35 de ani de la conexiunile sociale va fi, de obicei, diferit de ceea ce își dorește un bărbat de 70 de ani.
Singurătatea „atinge vârfurile” de două ori în viață, arată cercetările
Autorii studiului detaliază două așteptări specifice vârstei care nu au fost luate în considerare până acum. În primul rând, adulții în vârstă doresc adesea respect. Vor să fie ascultați și ca alții să se intereseze de experiențele lor, să învețe din greșelile lor și să aprecieze prin ce au trecut și obstacolele pe care le-au depășit.
În al doilea rând, adulții în vârstă doresc să contribuie. Ei doresc să dea înapoi celorlalți și comunității lor, transmițându-și propriile tradiții sau abilități prin orice combinație de predare și mentorat, voluntariat, îngrijire sau alte activități.
Determinarea unor modalități semnificative de a îndeplini aceste așteptări pe măsură ce înaintăm în vârstă poate reduce considerabil ratele de singurătate în rândul populațiilor mai în vârstă – dar cercetările nu au reușit să ia în considerare acest aspect al singurătății.
Această supraveghere poate fi legată de faptul că munca și contribuțiile făcute de persoanele în vârstă sunt adesea nesocotite în indicii economici tipici, potrivit Akhter-Khan.
„Îmbătrânirea și stereotipurile negative privind îmbătrânirea nu ajută”, adaugă ea.
Izolarea persistentă a fost asociată cu un risc mai mare de demență, boli de inimă și accident vascular cerebral
Cu toate acestea, singurătatea cu siguranță nu este rezervată doar celor bătrâni. „Este și o problemă a tinerilor”, continuă Akhter-Khan.
„Dacă te uiți la distribuția singurătății de-a lungul vieții, există două vârfuri, iar unul este la vârsta adultă mai tânără și unul este o vârstă înaintată.”
Pandemia de COVID-19 și blocajele ulterioare au dus la rate record de singurătate în ultimii ani, dar chiar înainte de atunci multe țări au început să „tragă un semnal de alarmă” cu privire la singurătate ca problemă de sănătate publică.
Singurătatea, desigur, poate avea un impact mult mai mare decât inducerea încruntării. Singurătatea persistentă a fost asociată cu un risc mai mare de demență, boli de inimă, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate.
Autorul studiului speră că munca lor ajută la promovarea unei înțelegeri mai cuprinzătoare a ceea ce provoacă singurătatea, conducând în mod ideal la mai multe modalități de a o aborda.
